€ 4.7223
£ 5.2846
$ 4.1455

Mai multe ştiri online:

Flota comercială a României, acum 20 de ani. Statisticile oficiale nu vorbesc despre greviștii foamei

Ştire online publicată Joi, 15 Noiembrie 2018. Autor: Cuget Liber Online.
În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Flotila N.I. Johnson a intrat în zodia păcii sociale

Conflictul de muncă declanșat pe cele șapte nave ale companiei de navigație N.I. Johnson a fost soluționat în mod fericit, la câteva zile de la înregistrarea lui la Direcția Muncii și Protecției Sociale.

Demonstrând că rămâne aceeași companie solidă și serioasă, N.I. Johnson a cooperat cu Sindicatul Liber al Navigatorilor pentru stingerea tensiunilor apărute în raporturile de muncă. Astfel, la data de 17 octombrie s-a semnat protocolul dintre comitetul executiv al SLN și compania N.I. Johnson, care prevede următoarele:

- compania N.I. Johnson se obligă să recalculeze salariile personalului îmbarcat, indiferent de funcția deținută la bordul navelor aflate în exploatarea sa, și să aplice toate indexările, conform rețelei de salarizare a armatorului Navrom, începând cu data de 1 august 1997;

- diurna în valută se va acorda conform CCM și se va renunța la garanții; - începând cu data prezentului protocol, modelul contractului individual de îmbarcare folosit de firma N.I. Johnson va fi conform anexei 3 din CCM și va fi pus la dispoziție, în copie, SLN. Orice clauză din contractul individual de muncă contrară CCM este considerată nulă, de drept;

- N.I. Johnson va informa toate navele din operare despre acest protocol și se obligă ca la bordul navelor să existe o copie a CCM;

- toate punctele de mai sus vor fi soluționate până la 31 octombrie 1997, dată cu care SLN se obligă să suspende conflictul de muncă.

De prevederile acestui protocol vor beneficia circa 150 de navigatori de pe navele „Telega”, „Ilfov”, „Făurei”, „Focșani”, „Drăgășani”, „Cotnari” și „Panciu”, aflate în exploatarea companiei N.I. Johnson.

v v v

Suntem convinși că, dacă în flota română toate companiile de navigație ar fi demonstrat aceeași înțelepciune și ar fi rezolvat cu aceeași promptitudine tensiunile din raporturile de muncă, multe din arestările de nave și din situațiile dramatice în care se află echipajele și familiile lor ar fi fost evitate. (21.10.1997)

v v v

Conform declarației lui Adrian Mihălcioiu, vicepreședintele Sindicatului Liber al Navigatorilor, compania de navigație Romline efectuează plata restanțelor către echipajul navei „Lugoj”. După cum se cunoaște, nava a fost arestată în portul italian Ravenna, la solicitarea navigatorilor care doreau să-și recupereze banii.

În urma unor negocieri care au durat mai multe săptămâni, conducerea companiei Romline a plătit 7.000 de dolari la bordul navei, urmând ca restul de 53.000 de dolari să-i distribuie familiilor navigatorilor, prin intermediul SLN.

Conflictul s-a rezolvat pe cale amiabilă, Romline angajându-se să nu mai declanșeze vreo acțiune în Justiție. Echipajul urmează să fie repatriat peste o săptămână. (28.10.1997)

Interviul vremii cu Adrian Mihălcioiu, vicepreședintele SLN

- Domnule Adrian Mihălcioiu, navigatorii români au urcat în statistica oficială a salariilor și veniturilor din România?

- Având în vedere noul contract colectiv de muncă și clauzele sale, ceea ce avem, pe hârtie, ne-ar putea situa pe noi, navigatorii, la nivelul salariului mediu pe economie, declarat în statisticile oficiale, deci, opt sute și ceva de mii de lei. Pe de altă parte, suntem în coada clasamentului salariilor efectiv plătite. Realitatea de pe teren, din familiile navigatorilor, este aceea că multe dintre ele nu au încasat salariile de luni și ani de zile, în schimb, în statistici, ei apar că primesc salariile în conformitate cu nivelul de salarizare al companiilor Navrom, Romline sau Petromin. Faptul că sutele de navigatori de la Self Invest sau Oscar nu și-au primit salariul sau l-au primit după un an, sub nivelul compensat și indexat de la această oră, nu este luat în considerație în statisticile realizate la nivel județean și național. Este o mare diferență între ceea ce numesc eu statistică reală - în care s-ar reflecta și fenomenul de neplată a salariilor - și statistica oficială, care raportează doar ceea ce este pe hârtie. O statistică privind navigatorii români trebuie să evidențieze faptul că, din cei 20.000 de oameni, doar câteva mii își primesc salariile la timp.

- Dumneavoastră cereți schimbarea metodologiei de înregistrare statistică a salariilor și veniturilor?

- Da. La înregistrarea salariilor și a veniturilor ar trebui să se țină cont de fenomenul neplății și de numărul orelor de muncă. Dacă un salariat de pe platforma portului Constanța câștigă 1.100.000 lei într-o lună, trebuie să se raporteze la numărul de 12 - 14 ore lucrate zilnic. Astfel, se va vedea că veniturile sunt mult prea mici față de efortul depus. De aceea, cred că statisticile oficiale trebuie să reflecte mai corect fenomenele reale din economie.

- Pretinzând ca statisticile oficiale să cuprindă și numărul salariaților neplătiți din economie, dumneavoastră îi cereți statului român să recunoască, în fața opiniei publice internaționale, că, în România, legislația muncii este facultativă.

- Este foarte adevărat. Eu cred că statisticile trebuie să se conformeze realității. În ceea ce le privește, organismele internaționale cunosc foarte bine ceea ce se întâmplă în România, în domeniul salarial. Părerea mea este că, în momentul în care prezentăm statistici eronate în fața acestora, credibilitatea noastră scade. Trebuie să spunem adevărul așa cum este el, inclusiv în statistici. (3.11.1997)

Distribuie :

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7685 secunde