Flota comercială a României, acum 20 de ani. Protecția navigatorilor români de pe navele străine

294
Flota comercială a României, acum 20 de ani.  Protecția navigatorilor români de pe navele străine - flota-1544795481.jpg

Articole de la același autor

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează,

vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

La sfârșitul anului 1996, Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, le-a promis Sindicatului Liber al Navigatorilor și presei constănțene că va propune Executivului un act normativ care să protejeze drepturile navigatorilor români de pe navele străine.

lată că n-a început bine anul și domnul ministru s-a ținut de cuvânt, elaborând proiectul de hotărâre de guvern privind autorizarea societăților comerciale care desfășoară activități de intermediere pentru angajarea personalului navigant maritim sau fluvial român, pe nave sub pavilion străin.

În nota de fundamentare, se arată că apariția acestui act normativ este determinată de conectarea pieței românești de personal navigant la cea internațională, după 1990, și de creșterea numărului de cazuri în care navigatorii români de pe navele străine se confruntă cu probleme privind neplata salariilor, neasigurarea hranei și a condițiilor minime de viață la bord.

Hotărârea de guvern are drept scop asigurarea unei minime protecții a acestei categorii de navigatori, obligând societățile care intermediază angajarea personalului navigant să garanteze plata salariilor și asigurarea condițiilor minime de viață pe mare.

Textul proiectului de hotărâre

În continuare, redăm textul acestui proiect de hotărâre:

"Hotărâre privind autorizarea societăților comerciale care desfășoară activități de intermediere pentru angajarea personalului navigant maritim sau fluvial român pe nave sub pavilion străin

Art. 1. Societățile comerciale, persoane juridice române sau reprezentanțele din România ale unor firme străine, care desfășoară activități de intermediere pentru angajarea personalului navigant maritim sau fluvial român pe nave sub pavilion străin (societăți de crewing), vor putea desfășura activitatea numai pe baza autorizației emise de Ministerul Transporturilor, potrivit metodologiei din anexa la această hotărâre.

Art. 2. Pentru obținerea autorizației, societățile de crewing vor trebui să facă dovada constituirii unei garanții în valoare de 100.000 dolari SUA, care reprezintă contravaloarea estimativă a salariului pe o perioadă de 3 luni, pentru un echipaj complet, precum și a cheltuielilor aferente repatrierii echipajului.

Art. 3. Garanția prevăzută la art. 2 se poate constitui fie prin depunerea acestei sume într-un cont deschis la o bancă din România, fie sub forma unei polițe de asigurare eliberate de o societate românească de asigurare, întocmită pentru acest scop.

Sumele prevăzute la alineatul 1 vor putea fi disponibilizate la solicitarea Ministerului Transporturilor, pentru plata salariilor neachitate de armatori, precum și pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de repatrierea personalului navigant.

Art. 4. Personalul navigant poate beneficia de protecția prevăzută în prezenta hotărâre o singură dată pe parcursul unui contract.

Art. 5. Societățile comerciale care desfășoară activități de crewing sunt obligate ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri de guvern, să obțină autorizația din partea Ministerului Transporturilor.

Art. 6. Personalul navigant care se angajează, în baza unor contracte individuale, încheiate direct cu armatorii străini, va depune, la căpitănia unde este înmatriculat, o copie a contractului sau o declarație privind denumirea și sediul companiei angajatoare, funcția la bordul navei și durata angajării.

Art. 7. Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre".

Semnează prim-ministrul Victor Ciorbea (16 ianuarie 1997)

Propuneri legislative pentru rezolvarea crizei flotei naționale

Criza flotei naționale a înregistrat un nou puseu prin scufundarea navei "Călărași" și dispariția unuia dintre membrii echipajului. Acest eveniment a repus pe tapet problema "coșciugelor plutitoare", a navelor aflate sub standardele tehnice internaționale.

De-a lungul timpului, ziarul "Cuget Liber" a prezentat concluziile societăților de clasificare, ale Port State Control și cluburilor de asigurări, care au înscris flota română pe primul loc al "listelor negre".

La rândul său, Sindicatul Liber al Navigatorilor, bazându-se pe rapoartele și declarațiile echipajelor care s-au plâns de condițiile tehnice precare și de lipsa pieselor de schimb, a readus în atenția ministrului Transporturilor necesitatea ratificării Convenției internaționale nr. 147. Aceasta se referă la standardul minim în flota maritimă comercială internațională. În cazul în care România ar adera la această convenție, numeroase nave românești n-ar mai putea naviga până când n-ar îndeplini condițiile minime de siguranța navigației.

Guvernul Văcăroiu n-a fost interesat în stoparea fenomenului de degradare tehnică a flotei naționale. SLN speră că actuala putere politică va semna Convenția 147, cu toate consecințele dureroase pentru proprietarii "coșciugelor plutitoare".

Într-o altă intervenție pe adresa ministrului Traian Băsescu, Sindicatul Liber al Navigatorilor readuce în discuție problema concurenței neloiale practicate în porturile românești de firmele de shipping străine. SLN afirmă: "Acești operatori, care nu au navele asigurate și fac mari economii cu forța de muncă, reușesc să ofere servicii de transport al mărfurilor sub prețul pieței, în vreme ce companiile de navigație românești sunt îndepărtate și obligate să-și caute de lucru în alte porturi, unde navele sub standard nu pot intra. Demn de luat în seamă este faptul că, în anumite țări, navele care doresc să transporte mărfuri trebuie să îndeplinească un minim de cerințe standard, atât din punct de vedere social (nivelul salariilor trebuie să se alinieze contractelor colective de muncă din țările respective), cât și din punct de vedere tehnic și al siguranței navigației".

Să se respecte contractele standard!

Sindicatul propune ca Ministerul Transporturilor să elaboreze un proiect de lege care să impună ca toate navele cu pavilioane naționale (altele decât cele de complezență), care intră în porturile României, să respecte, ca nivel minim, contractul colectiv de muncă din flota maritimă comercială română.

Navele cu pavilion de complezență trebuie să respecte contractul standard sau un contract aprobat de ITF. De asemenea, navele care intră în porturile românești ar trebui să îndeplinească condițiile tehnice și de siguranța navigației minime (conform Memorandumului de la Paris) și să fie asigurate la un club P & l. În cazul în care aceste cerințe n-ar fi îndeplinite, operatorii ar urma să fie obligați să încheie contracte de muncă și asigurări P & l și Casco.

Propunerile SLN sunt, realmente, valoroase și, în cazul materializării lor în acte normative, vor contribui la rezolvarea crizei flotei naționale. Rămâne de văzut cât de rapid va percuta ministrul Traian Băsescu la aceste noi inițiative. (5 iulie 1997)

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.3737 secunde