Flota comercială a României, acum 20 de ani. "Furtună" la mal: scandal, poliție, justiție

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Puțini sunt cei care cunosc faptul că introducerea contractului de îmbarcare în flota română i se datorează lui Valentin Zeicu, șeful serviciului personal al companiei Petromin.

"Contractul de îmbarcare a apărut în România pentru că în practica internațională se utilizează acest tip de contracte pe perioadă determinată - ne-a declarat Zeicu. El reglementează îmbarcarea pe o navă, problemele privind performarea voiajului și debarcarea-repatrierea. După încheierea voiajului, navigatorul este liber, iar armatorul sau operatorul navei nu mai are alte obligații față de el. Bănuiesc că viitorul Cod al muncii va face mai multă lumină în problema contractelor de îmbarcare, dând voie angajatorilor să utilizeze forța de muncă pe perioadă determinată. Aceasta este baza pe care se vor construi relațiile viitoare dintre patronatul din shipping și piața forței de muncă".

Patronatul din shipping-ul românesc preferă utilizarea contractelor pe perioadă determinată, deoarece acestea le asigură o mare libertate în recrutarea și selecționarea forței de muncă. Probabil că, pe măsura adâncirii procesului de privatizare în flotă și a trecerii multor nave românești sub pavilion străin, contractele de muncă pe perioadă nedeterminată vor fi înlocuite cu contractele de îmbarcare, iar relațiile dintre navigatori și companiile de shipping vor pierde din durabilitate și trăinicie. (17 noiembrie 1997)

Petromin promite plata în țară a echipajului de pe "Târgu Bujor"

La data de 25 octombrie 1997, compania de navigație Petromin a retras navele aflate în operarea firmei Vega Shipping SRL. Printre navele preluate, se află și cargoul "Târgu Bujor". Acesta a fost arestat la Ravenna (Italia) de către Port State Control și de un partener comercial.

Ambele aresturi sunt în curs de clarificare, astfel încât, pe data de 23 noiembrie, nava trebuie să părăsească Italia, pentru că a doua zi îi expiră actele de registru.

În același timp, echipajul are de primit diurna și salariile restante pe mai multe luni. Mulți membri ai echipajului au în jur de zece luni de îmbarcare și așteaptă, pe lângă plată, repatrierea.

Temându-se ca nu cumva, din cauza nemulțumirilor din rândul echipajului și monitorizării din partea ITF, nava să fie reținută, conducerea companiei Petromin a solicitat sprijinul SLN pentru calmarea spiritelor și prevenirea unui nou arest. Nicolae Băcilă, administratorul unic al companiei, s-a angajat să efectueze plata echipajului la sosirea navei în țară.

(19 noiembrie 1997)

Criza managerială de la

Petromin se apropie de sfârșit

Adunarea generală a acționarilor companiei Petromin a adoptat, în data de 28 decembrie 1997, două decizii majore, menite să rezolve criza managerială cu care se confruntă de aproape trei luni această unitate economică.

Prima se referă la încetarea contractului de management dintre compania Petromin și echipa Caraiani - Lucaciu - Stănilă. După cum se știe, acest contract a fost suspendat în data de 29 septembrie, în urma unei sesizări trimise FPS-ului de către Inspectoratul General al Poliției, în care se afirma că Andrei Caraiani este cercetat în dosarul penal 309390/1994.

În cadrul reuniunii din 28 decembrie, adunării generale a acționarilor i-a fost prezentată o analiză a activității economice-financiare pe primele nouă luni ale anului - perioadă în care echipa Caraiani s-a aflat la "cârma" companiei - din care a rezultat că managementul celor trei nu a fost performant. Conform datelor contabile, Petromin a înregistrat pierderi de 78,3 miliarde de lei în activitatea de bază: exploatarea navelor. În schimb, a înregistrat un profit de 122,9 miliarde lei din veniturile excepționale, majoritatea din vânzări de nave.

Din analiza economică realizată de expertul Valentin Vâclea (directorul Direcției coordonare filiale, din FPS) a rezultat că, dacă s-ar fi mers pe aceeași concepție managerială, s-ar fi ajuns la falimentul companiei, cu o probabilitate de 80 la sută. În urma celor prezentate, AGA a decis, cu majoritate de voturi, încetarea contractului de management.

Cea de-a doua decizie se referă la modificarea statutului companiei, în sensul că se înlocuiește instituția managerului cu cea a consiliului de administrație. Modificarea devine operabilă după înregistrarea ei la Registrul Comerțului. Abia atunci se poate reuni AGA pentru a numi consiliul de administrație, punându-se capăt actualei crize manageriale.

Fostul manager general, Andrei Caraiani, ne-a declarat că se va adresa justiției. În primul rând, el va reclama abuzul săvârșit de reprezentantul FPS în AGA, atunci când s-a decis suspendarea contractului de management.

El a prezentat, în adunarea generală a acționarilor, o adresă de la Poliție, în care se arată că dosarul 309390/1994 se referă la contractul dintre Petromin și firma Moira (contract încheiat în 1992, înainte ca echipa Caraiani să preia managementul companiei românești), că, în prezent, situația cercetărilor este în fază preliminară și că nu este începută vreo anchetă penală împotriva lui Andrei Caraiani.

În concluzie, decizia de suspendare a contractului de management s-a luat în baza unei informații false, venită din partea unui organ de stat. O acțiune în justiție are toate șansele să le dea câștig de cauză celor trei manageri.

Se pune întrebarea: cine le va plăti drepturile cuvenite pe perioada suspendării contractului? Petromin și FPS vor refuza, cu certitudine, să plătească, deoarece ele au acționat în baza legii și sesizării făcute de Inspectoratul general al Poliției. "Măgăreața" cade pe Poliție, care a dat o informație falsă, determinând o decizie în contradicție cu legea. Rămâne de văzut dacă justiția va pune Poliția la plată și cine anume din cadrul Poliției va scoate banii din buzunar pentru neprofesionalism.

În al doilea rând, Andrei Caraiani va ataca în Justiție hotărârea AGA de încetare a contractului de management. El consideră că AGA nu a făcut o analiză, punct cu punct, a modului de îndeplinire a criteriilor de performanță. Dacă datele financiar-contabile prezentate în materialele AGA sunt cele reale, este puțin probabil ca echipa Caraiani să aibă vreo șansă de câștig pe această temă. Nimeni nu poate afirma că vânzarea patrimoniului companiei este o performanță, atâta timp cât nu pui altceva în loc. Din păcate, în ultimii patru ani, flota acesteia s-a îmbogățit doar cu patru nave noi, din care un remorcher-împingător fluvial, construit în acest an. (29 decembrie 1997)