Flota comercială a României, acum 20 de ani. Dedesubturile afacerii "Petromin - Forum Maritime"

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Din surse guvernamentale care doresc, deocamdată, să-și păstreze anonimatul, deținem informații că armatorul grec Stelios Katounis - cunoscut opinie publice românești din scandalul "Petromin - Forum Maritime" - bate pe la ușile noii puteri de la București. El a fost primit într-un cadru oficial - și nu pe ascuns, cum se afirmă într-o știre din "Evenimentul Zilei" - la instituțiile guvernamentale.

Cu acest prilej, Katounis a făcut declarații referitoare la persoanele cărora le-a plătit comisioane în dolari. Printre alții, el i-a nominalizat pe Paul Teodoru - fost ministru al Transporturilor, Viorel Hrebenciuc - fost secretar general al Guvernului, Șerban Mihăilescu - fost secretar de stat la Transporturi, deputat PDSR, Andrei Caraiani - manager general la Petromin și alții.

După cum se știe, Katounis este interesat să-și recupereze creditul de 25 milioane dolari pierdut în afacerea pe care a încercat să o realizeze cu Văcăroiu, Teodoru și ai lor. El vorbește, de asemenea, de 2,5 milioane dolari dați direct persoanelor nominalizate. (15 ianuarie 1997)

"Nu am de ce să roșesc în fața oamenilor!"

l Interviu cu Șerban Mihăilescu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor

- Domnule Șerban Mihăilescu, ce ne puteți spune în legătură cu acuzația pe care Stelios Katounis o face la adresa dumneavoastră în fața reprezentanților actualei puteri, conform căreia dumneavoastră ați fi primit comisioane în cadrul afacerii "Petromin - Forum Maritime"?

- Trebuie să precizez, de la început, că negocierea și semnarea contractului "Petromin - Forum Maritime" au avut loc în mai 1993. Or, eu am fost numit secretar de stat în august ‘93. Deci, niciodată nu am participat la vreo discuție privind perfectarea acestui contract. Înainte de a fi secretar de stat, lucram în activitatea privată, în București, fără să am vreo legătură cu flota. În al doilea rând, acest contract nu a fost pus niciodată în practică. Prin hotărâre judecătorească, Petromin a revenit la capitalul social inițial.

- În calitate de secretar de stat, ați avut vreo legătură cu această afacere?

- Pe parcursul mandatului meu, au avut loc mai multe întâlniri între reprezentanții lui Forum Maritime, ai lui Petromin și ai ministerului. S-au discutat diverse aspecte ale acestui contract care nu s-a pus în aplicare niciodată și care necesită o serie de lămuriri. La toate aceste întâlniri am participat în echipă, niciodată singur. Nu am avut nicio întâlnire între patru ochi cu Katounis. Niciodată nu s-a pus problema vreunui comision sau unor avantaje de vreun fel.

- Ce știți despre cele 25 milioane de dolari reclamate de Katounis?

- Sunt banii depuși de acesta la Banca Țiriac, ca avans în cadrul contractului, cu două - trei luni înainte ca eu să fiu numit secretar de stat. Manipularea acestor bani nu a implicat Ministerul Transporturilor sau Petromin, ci pe împuternicitul lui Katounis. A fost o problemă între Katounis și asociații săi și nu suntem noi răspunzători pentru modul în care s-au rulat banii.

"Oltenia", o istorie mai veche

- Ce ne puteți spune despre afacerile desfășurate ulterior de Petromin, cu Taher și Katounis și despre transferul proprietății asupra petrolierului "Oltenia"?

- "Oltenia" are o istorie mai veche. El a fost dat într-un contract de bare-boat unui aventurier, pe nume Paul Prager, în 1992. Contractul s-a dovedit a fi extrem de dăunător pentru Petromin. Datoria făcută de Paul Prager depășea 10 - 11 milioane dolari. Petromin a trebuit să găsească o soluție pentru a nu pierde nava. S-a ajuns la un proces foarte mare, care, în 1994, a condus la o serie de aresturi pe navele lui Klaveness și ale altor parteneri ai noștri. Așa a ajuns nava Ia Katounis. Ce s-a întâmplat ulterior cu aceste contracte nu mă întrebați pe mine. Nu era de competența Ministerului Transporturilor. Erau contracte de societate, făcute cu case de avocați, cu consiliul de administrație și adunarea generală a acționarilor (AGA).

- Dumneavoastră ați făcut parte din AGA, Ia Petromin?

- Da, un an, în perioada 1993 - 1994.

- Ați aprobat vreuna dintre aceste operațiuni?

- Se aprobau propunerile făcute de managementul companiei Petromin. Reprezentanții AGA nu făceau nimic de capul lor, iar măsurile se luau pentru îmbunătățirea activității. Oricum, riscul de a pierde nava, în varianta Paul Prager, a fost înlocuit cu noua situație. Nava era gajată și avea o mare datorie pe ea. Trebuie să subliniez că nici în calitate de membru AGA nu a fost vorba de vreo întâlnire cu Katounis sau de vreun comision. Organele statului au făcut verificări asupra activității Petromin și se mai poate face o nouă verificare. Eu nu am pentru ce să roșesc în fața oamenilor. Eu, efectiv, sunt consternat de știrea apărută și cred că este o greșeală de înțelegere din partea celor care au luat parte la acea întâlnire oficială. (21 ianuarie 1997)