Firmele cu probleme financiare primesc o nouă șansă de a rămâne în viață

Joi, 25 Martie 2021, 00:00
252
• Ministerul Justiției propune modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind insolvența

Fenomenul blocajului financiar-economic a fost prezent în România înainte de apariția sectorului privat. Întreprinderile din timpul regimului comunist se confruntau frecvent cu dificultăți în achitarea și încasarea facturilor, iar pentru deblocarea situației interveneau organele de partid și se apela la tot felul de artificii, inclusiv plata în natură a datoriilor. La acea vreme nu se pomenea ca vreo întreprindere să intre în insolvență sau în faliment.


Pe culmile blocajului financiar-economic

În anii ´90, odată cu nașterea sectorului privat din economie, blocajul financiar-economic a ieșit la lumină. În ziarele vremii erau publicate, destul de frecvent, liste ale datornicilor. Disperate, unele firme recurgeau la această ultimă măsură, sperând că, de rușine sau teamă, clienții rău-platnici își vor achita facturile.

Moda aceasta a dispărut după anul 2000, când fenomenul a explodat. În 2001, spre exemplu, volumul total al arieratelor (facturilor restante) urcase la 41% din PIB. N-ar fi ajuns toată hârtia de tipar din România pentru a tipări numele tuturor debitorilor. Pe de altă parte, orice firmă care ar fi publicat o astfel de listă a rușinii s-ar fi trezit, la rândul ei, stigmatizată pe vreo listă publică, din cauza blocajului în lanț.

În anii de creștere economică, ponderea arieratelor s-a redus, ajungând la 13,7% din PIB, în 2008, dar odată cu izbucnirea crizei s-a declanșat nebunia. Lanțul blocajelor s-a refăcut, ponderea plăților restante în PIB ajungând la: 19,6% în 2009; 18,6% în 2010; 19,6% în 2011; 20% în 2012.

Record de insolvențe

Deși este obligat prin Constituție (articolul 135 (2), litera a) să asigure „crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție”, deci și a capitalului, statul român era principala sursă de blocare a circuitului bani - marfă - bani.

O făcea sistematic, prin mai multe metode: în mod direct, prin plata cu întârziere a propriilor facturi și a deconturilor de TVA; indirect, prin creșterea fiscalității.

Drept consecință, numărul firmelor intrate în insolvență a explodat, evoluând astfel: în 2010 – 21.692 firme; în 2011 – 19.651 firme; 2012 – 26.807 firme; pentru ca în 2013 să se atingă recordul de 29.587 firme în insolvență.

O dată cu depășirea crizei economice, blocajul s-a diminuat și numărul firmelor intrate în insolvență a scăzut continuu: 2014 – 20.696 firme; 2015 – 10.269 firme; 2016 – 8.371 firme; 2017 – 9.102 firme; 2018 – 8.304 firme; 2019 – 6.524 firme; pentru ca în 2020 să se ajungă la cel mai mic nivel, respectiv 5.694 firme.

Statul rău platnic

Recesiunea economică provocată de restricțiile impuse de pandemia Covid-19 a făcut ca blocajul financiar-economic să crească, din nou. În mai 2020, potrivit unui sondaj realizat de Frames și Train Your Brain, șapte din zece companii românești aveau întârzieri la plata facturilor, iar durata medie de încasare a acestora ajunsese la aproape 120 de zile.

Grav este că, pe timp de pandemie, statul român a alimentat blocajul economic, provocându-le necazuri agenților economici, prin întârzierea plății facturilor.

Potrivit Ministerului de Finanțe, arieratele la bugetul consolidat al statului se ridicau la 226,4 milioane de lei, la finalul anului 2020, din care 205,60 milioane de lei reprezentau obligațiile neachitate de administrațiile locale către agenții economici. Facturi în valoare totală de 71,8 milioane de lei aveau o întârziere la plată de 90 de zile. Grosul facturilor, în sumă de 110,5 milioane de lei, erau întârziate la plată cu peste 120 de zile, iar pentru facturi totalizând 47,3 milioane de lei, întârzierea era de peste 360 de zile.

Din fericire, facilitățile fiscale și ajutoarele financiare acordate de statul român, în această perioadă, împreună cu măsura amânării plății ratelor bancare au atenuat creșterea blocajului financiar-economic. Drept urmare, este de așteptat ca, în anul 2021, numărul firmelor aflate în imposibilitate de plată și declarate insolvente să nu crească accelerat.

Un proiect salvator

În acest context, Ministerul Justiției propune modificarea și completarea Legii nr.85/2014 privind insolvența, pentru a o pune în acord cu Directiva (UE) 2019/1023 privind restructurarea și insolvența. Proiectul de lege pus în dezbatere publică modifică procedurile de prevenire a insolvenței și cele de insolvență, după cum urmează:

- se înlocuiește procedura mandatului ad-hoc cu o procedură nouă, a acordului de restructurare;

- se modifică substanțial procedura concordatului preventiv;

- se prevede accesul la aceste proceduri pentru debitorii aflați în dificultate în sens larg, nu doar în dificultate financiară (de exemplu: un debitor care a pierdut un contract important și care, în consecință, se așteaptă la dificultăți care l-ar putea conduce la insolvență, dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt);

- se prevede că debitorii au posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de creanțe rămân în afara restructurării – creanțe neafectate direct de plan - și ce categorii devin afectate de restructurare – cu verificarea motivelor de către judecătorul sindic și cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege;

- se stabilește conținutul minimal al planului de restructurare;

- se introduce și în procedurile de prevenire a insolvenței sistemul votului pe categorii de creanțe;

- se prevede că acordul și planul de restructurare se confirmă de către judecătorul sindic;

- se consolidează protecția finanțărilor noi și intermediare, atât din perspectiva priorității la plată, dar și față de eventuale acțiuni în anulare într-o procedură de insolvență ulterioară;

- se introduc dispoziții referitoare la comunicarea prin mijloace electronice, la ținerea ședințelor creditorilor on-line sau a organizării on-line a licitațiilor privind valorificarea activelor debitorilor.

x x x

Stimați cititori, este de așteptat ca modificările aduse procedurii de pre-insolvență și insolvență să contribuie la salvarea, în fiecare an, a sute de firme viabile, care merită o a doua șansă, și a mii sau chiar zeci de mii de locuri de muncă.



Pagina a fost generata in 0.2484 secunde