Fermierii au scăpat de birocraţie şi timp pierdut, ca să poată fora un puţ sau să ridice un depozit

1101
O lege mult aşteptată de fermieri, care mai mult îi încurca, a fost votată recent de Camera Deputaţilor. Este vorba, de fapt, despre excepţia de la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii prin care fermierii vor putea construi pe terenul extravilan fără ca terenul să mai fie trecut în intravilan.

După ce a stat blocată mai mulţi ani, la iniţiativa deputatului de Olt Adrian Chesnoiu, Legea 50/1991 a fost modificată şi adoptată de deputaţi. De acum, cine va dori să construiască în extravilan cu scop agricol nu va mai avea nevoie de maldăre de documente şi avize, de bani şi timp cheltuiţi. Legea care punea piedici investiţiilor în agricultură este acum de domeniul trecutului. Fermierii care vor vrea să construiască pe terenul extravilan un puţ, sau un depozit de cereale o vor putea face fără să mai treacă prin furcile caudine ale schimbării terenului din extravilan în intravilan. Nu va mai avea nevoie de niciun aviz, şi nici nu va fi nevoie de aprobarea Planului General de Urbanism (PUG) sau de Planul Urbanistic Zonal (PUZ). „Am luat iniţiativa de a propune Parlamentului să reglementeze situaţia construcţiilor în extravilan. Este vorba despre legea prin care fermierii vor putea ridica construcţii în extravilan. Este vorba despre legea prin care fermierii vor putea ridica contrucţii agricole pe terenuri extravilane, pe teren agricol, fără a mai fi necesară trecerea terenului respectiv în intravilan. Urmează votul final şi această prioritate legislativă va fi o altă victorie pentru agricultorii români”, a transmis, la momentul votării legii, iniţiatorul ei, Adrian Chesnoiu.



„Pentru un puţ de irigaţii, am depus documentaţie cât pentru un bloc”

Multe construcţii agricole fac obiectul unor proiecte de investiţii cu fonduri europene nerambursabile şi de multe ori erau respinse la finanţare din cauza tipului de teren şi a duratei mari până când se schimba utilitatea terenului. Procedura era birocratică şi de durată. „Este un lucru foarte bun deoarece se pierdea foarte mult timp. Din experienţă vă spun, că în momentul în care a trebuit să fac un foraj pentru irigaţii se dădea autorizaţia de construire similară cu a unui bloc. Am stat aproape doi ani de zile să-mi iau autorizaţie. De la studii pedologice, studii hidrologice, aviz de la ANIF şi o grămadă de alte acte ca să scoţi 20 de cm din extravilan. Sunt anumite lucrări şi construcţii de infrastructură funciară, care aveau nevoie de asemenea lege, şi este binevenită pentru fermieri deoarece se pot dezvolta”, a declarat Răzvan Filipescu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD).

Ce reprezintă construcţii cu destinaţii agricole

Pe terenurile extravilane se vor putea construi de la depozite de îngrășăminte minerale sau naturale, construcții de compostare, silozuri pentru furaje, magazii, șoproane, silozuri pentru depozitarea și conservarea semințelor de consum, inclusiv spațiile administrative aferente acestora, platformele și spațiile de depozitare a produselor agricole primare, sere, solare, răsadnițe și ciupercării, adăposturi de animale; anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole. „A mai existat o iniţiativă legislativă care a primit aviz pozitiv, ca să se poată construi pe teren extravilan, inclusiv facilităţi de producere a energiei regenerabile sub forma inclusiv de panouri fotovoltaice. E un lucru foarte bun având în vedere şi costurile mari care sunt acum la utilităţi dar şi pentru buna funcţiune a fermelor”, a adăugat fermierul dobrogean. Excepţia de la legea construcţiilor va fi valabilă şi pentru terenurile agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de calitate, precum şi terenurile ocupate de parcuri naţionale, rezervaţii, ansambluri arheologice şi istorice pe care se pot amplasa doar construcțiile care servesc activităților agricole, cu destinație militară.



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.1916 secunde