Federația PUBLISIND se solidarizează cu protestul Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație

Sub titlul "După 5 ani de foame, salariatul minim pe economie se revoltă!", Federația PUBLISIND, afiliată la Blocul Național Sindical și PSI/EPSU, reprezentativă pentru sectoarele de activitate administrație publică, asistență socială, mediu și mass-media, a dat un comunicat de presă în care arată că se solidarizează cu acțiunile de protest declanșate în data de 30 aprilie 2015, de FNSA, în sectorul administrație publică.

"Cei 35.000 de membri din sindicatele afiliate la Federația PUBLISIND susțin acțiunile inițiate de colegii de breaslă, prin comunicate, documente de poziție, purtarea de banderole albe .și implicarea în toate protestele care vor fi organizate. Atât revendicările PUBLISIND cât și ale FNSA sunt orientate într-o direcție similară, urmărind alinierea administrației publice din România la parametrii europeni, atât din perspectiva profesionalismului cat și a remunerației, elemente inseparabile pentru atingerea acestui deziderat.

PUBLISIND declară că în perioada imediat următoare, atât prin organizare proprie cât și cu sprijinul organizațiilor membre BNS, va declanșa acțiuni sindicale, militând pentru o salarizare decentă și pentru un guvern capabil să găsească soluții la problemele salariațiilor din propria administrație.

Din anul 2010 funcționarii publici și personalul contractual din administrație, dar și din restul sectorului public au pierdut o mare parte din drepturile salariale anterioare, stabilite prin legi sau negociate (prime, premii, sporuri etc.), iar salariile au fost plafonate țn vederea aplicării sistemului unitar de salarizare aprobat începând cu anul 2009. Anual aplicarea legii unitare este însă suspendată, dar la fel de suspendate rămân și drepturile angajaților.

La 6 ani distanță de startul campaniei mediatizate "bugetarul de lux", vedem efectele continuate ale unor guvernări axate exclusiv pe tăieri, blocări și plafonări: salarizarea unitară este amânată prin legi anuale, care ultraactivează legislația anterioară, dar totodată suspendă o serie de drepturi salariale; în România au fost aplicate cele mai mari diminuări salariale din Europa (25%); negocierile colective au fost eliminate prin legea dialogului social; posturile vacante se mențin blocate; zeci de mii de sentințe executorii trebuie plătite de stat, ca urmare a proceselor câștigate de salariații nedreptățiți; marea masă a salariaților din sistemul public au venituri apropiate de salariul minim pe economie; instabilitatea locurilor de muncă a devenit un concept, oamenii obișnuindu-se cu ideea disponibilizării fără însă a avea nicio altă variantă de existență" - se arată în comunicat.