Evoluții spectaculoase în agricultura românească, după aderarea la UE

Agricultura este una dintre ramurile de bază ale economiei românești. Contribuția sa la formarea produsului intern brut se situează în jurul valorii de 6% din PIB, în timp ce ponderea medie la nivel UE este de aproximativ 1,7%.

În anul 2016, valoarea produției sectorului agricol a fost de 69,349 miliarde de lei, din care: producția vegetală - 45,155 miliarde de lei, producția animală - 23,294 miliarde de lei, iar serviciile agricole - 900 milioane de lei.

La recensământului agricol din 2010, suprafața agricolă utilizată de exploatațiile agricole era de 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare reprezentau terenul arabil. În 2013, suprafața agricolă crescuse la 14,612 milioane de hectare, din care: 9,389 milioane de hectare de teren arabil, 3,274 milioane de hectare de pășuni, 1,542 milioane de hectare de fânețe, 210 mii de hectare de vii și pepiniere viticole și 197 de mii de hectare de livezi și pepiniere pomicole.

Raportul dintre suprafața arabilă a țării și populație, arată că fiecărui locuitor al României îi reveneau, în medie, în 2013, circa 0,41 hectare de teren față de media europeană de 0,212 hectare pe locuitor.

La sfârșitul anului 2013, populația ocupată din România era de 8,549 milioane de persoane. Dintre acestea, 29,25%, respectiv 2,501 milioane de persoane lucrau în agricultură, silvicultură și piscicultură. În 2012, productivitatea medie a muncii din aceste sectoare era de numai 6,8 lei pe oră.

Agricultura poate fi socotită principalul beneficiar al aderării României la Uniunea Europeană. În anul 2007, la momentul primirii în UE, valoarea producției agricole era de 47,700 miliarde de lei. În 2013 urcase la 78,464 miliarde de lei, pentru ca în 2014 să coboare la 74,524 miliarde de lei, în 2015 să ajungă la 68,749 miliarde de lei, iar în 2016 să urce la 69,349 miliarde de lei. Altfel spus, integrarea în UE i-a adus agriculturii românești un plus de producție între 44,13% și 64,49% pe an.

În intervalul 2007 - 2014, exporturile agricole au crescut de aproape cinci ori, de la 1,122 miliarde de euro la 5,573 miliarde de euro. Pe de altă parte, importurile agricole au înregistrat o creștere de 53,35%, ajungând la 5,120 miliarde de euro în 2014.

v v v

Principala piedică în calea creșterii într-un ritm mai accelerat a producției o reprezintă fărâmițarea proprietății agricole. În anul 2002, existau 4,485 milioane de exploatații agricole, care dețineau împreună 13,931 milioane de hectate. Până în 2013, numărul lor s-a redus cu 855.000 de unități, ajungând la 3,630 milioane de exploatații agricole, care dețin 13,056 milioane de hectare de teren agricol.

Existența unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari pune în evidență dezechilibrul structural ce influențează agricultura românească și competitivitatea ei.

Suprafața agricolă ce revine în medie pe o exploatație agricolă a crescut într-un ritm prea lent, de la 3,10 hectare, în 2002, la 3,60 de hectare, în 2013. Altfel spus, în decurs de 11 ani, numărul exploatațiilor s-a diminuat doar cu 19,06%, iar talia lor medie a crescut cu numai 16%

Să facem un calcul simplu! Dacă ritmul actual de concentrare a exploatațiilor agricole, de 19,06% la fiecare 11 ani, se va menține în viitoarele trei decenii, la recensământul din 2050 vor exista 1,491 milioane de exploatații, cu dimensiunea medie de 8,76 ha, departe de talia minimă de 30 ha, necesară unei agriculturi de piață.

O altă piedică în calea creșterii producțiilor este dependența mult prea mare a recoltelor de condițiile atmosferice, ca urmare a lipsei irigațiilor. Datele Ministerului Agriculturii arată că, în perioada 2007 - 2014, amenajările de irigații acopereau o suprafață de 2,997 milioane de hectare, deci numai 22,95% din terenul agricol. Dar suprafața efectiv irigată prin sistemul administrat de ANIF era cu mult mai mică și s-a redus continuu. Dacă în 2007 au fost irigate 320.200 de hectare, în 2014 suprafața udată a fost de aproape de trei ori mai mică, respectiv doar 111.300 de hectare.

În privința parcului de mașini, cel puțin din punct de vedere numeric, agricultura nu se poate plânge. Statistica oficială indică o evoluție semnificativă a acestuia. În intervalul 2007 - 2014, numărul tractoarelor agricole a crescut cu 11%, al plugurilor, cu 12%, al combinelor autopropulsate pentru recoltat cereale, cu 11%, al semănătorilor, cu 13%. În anul 2014, agricultura dispunea de: 193.120 de tractoare, 156.964 de pluguri, 27.399 combine și 76.301 semănători. Cât de noi și de performante sunt acestea, statisticile nu spun.

Datele prezentate mai sus demonstrează nu doar evoluția semnificativă a agriculturii românești după aderarea la UE, dar și potențialul uriaș de creștere de care dispune.