€ 4.756
£ 5.4872
$ 4.2421

Mai multe ştiri online:

Europa vrea să înlocuiască mașinile ucigașe cu autovehicule inteligente și sigure

Ştire online publicată Marţi, 02 Aprilie 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Pe șoselele României se moare mai mult decât în războaie. Nu gloanțele, dinamita ori rachetele sunt cele care mutilează mii de oameni și curmă mii de vieți în fiecare an. Armele morții sunt milioanele de vehicule care aleargă, zi și noapte, pe rețeaua rutieră a țării. Legile tot mai aspre sunt o stavilă prea firavă în fața cailor putere ucigași.

Statisticile Poliției Române vorbesc despre un adevărat măcel. Cele 143.633 accidente rutiere grave de circulație petrecute în perioada 2001 – 2017 s-au încheiat cu pierderea a 39.284 de vieți omenești și 128.593 de răniți.

Carnajul petrecut în România în decurs de 17 ani îl depășește pe cel din Războiul de Independență al Croației (31 martie 1991 - 12 noiembrie 1995), în care și-au pierdut viața 20.000 de persoane, iar 52.000 de persoane au fost mutilate.

Am fi nedrepți dacă n-am arăta că, nu doar în România, ci în întreaga Uniune Europeană se moare, pe capete, pe șosele. Potrivit Eurostat (Oficiul de statistică al UE), numărul persoanelor care au murit în accidente rutiere, în 2016, pe șosele comunitare, a fost de 25.624 de persoane. Îmbucurător este faptul că mortalitatea pe șoselele UE este în scădere continuă. În 1997, numărul deceselor depășea 60.000. Din păcate, România, cu 97 de morți în accidente rutiere raportat la un milion de locuitori, în 2016, se numără printre statele cu cea mai mare frecvență a deceselor, fiind întrecută doar de Bulgaria (cu 99 decese).

Adevăratele cauze

Statisticile Poliției Române plasează neatenția, viteza excesivă, oboseala și consumul de alcool în fruntea cauzelor accidentelor. Dar lucrurile sunt ceva mai complicate. La producerea evenimentelor contribuie direct sau indirect, activ sau pasiv chiar instituțiile statului, adică tocmai cei ce au obligația să lupte pentru apărarea vieții cetățenilor. Nicio statistică oficială nu vorbește despre gropile de pe șosele din România, despre canalizările fără capace, despre parcarea națională reprezentată de trotuarele și carosabilul României, despre pădurile de panouri publicitare care afectează vizibilitatea șoselelor, despre proasta iluminare a rețelei rutiere, despre deficiențele sistemului de avertizare. În procesele verbale încheiate în urma accidentelor nu se amintește niciun cuvânt despre faptul că vizibilitatea și manevrabilitatea în trafic sunt îngreunate cu largul concurs al administrațiilor locale. În zadar autoritățile înăspresc sancțiunile, dacă primăriile și consiliile locale se străduiesc să asigure condițiile favorabile producerii accidentelor.

Instituțiile statului văd doar copacii - șoferii implicați în accidente. Nu au ochi pentru pădure - orașele și satele incapabile să ofere șosele și străzi adecvate unui trafic rutier sigur, civilizat. Parcul auto al României sporește cu fiecare zi, numărul mașinilor cu motoare de mare putere este în creștere, în vreme ce căile rutiere sunt tot mai proaste și tot mai înguste. Situația este critică, dar autoritățile nu fac mai nimic să elimine cauzele obiective ale accidentelor, cele ce țin de mediul construit. Ele știu una și bună: de vină sunt doar conducătorii auto și trebuie rupți cu amenzi și dosare penale. Nici nu concep ca instituțiile statului să fie luate la întrebări, să li se găsească vreun cusur și să fie arse cu sancțiuni.

Surprinzător, nicio statistică nu vorbește despre efectele negative ale accidentelor rutiere asupra economiei țării. Viețile irosite și existențele mutilate înseamnă, totodată, pierderi de resurse umane și de competențe profesionale. Nimeni nu a evaluat cu ce costuri au fost create aceste resurse pierdute și ce cheltuieli suplimentare generează accidentele rutiere pentru economie și societate.

Noi valuri de mașini

second-hand

În ultima săptămână din martie 2019, reprezentanții permanenți ai Consiliului Europei au aprobat acordul provizoriu cu privire la un proiect de regulament privind siguranța rutieră, care se adresează producătorilor de mașini. Conform noilor norme, toate autovehiculele vor trebui să fie echipate cu următoarele elemente de siguranță: asistență inteligentă pentru controlul vitezei; facilitarea instalării sistemelor antidemaraj cu etilotest; sisteme de avertizare cu privire la somnolență și la lipsa de atenție a conducătorului auto; sisteme avansate de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; semnale pentru oprirea de urgență; sisteme de alertă la mersul înapoi; dispozitive de înregistrare a datelor privind evenimentele; monitorizarea precisă a presiunii pneurilor.

Până când noul regulament va deveni directivă europeană și până când producătorii vor lansa pe piață astfel de autovehicule inteligente și sigure va mai curge multă apă pe Dunăre. Apoi va urma un proces lung și lent de introducere a acestora în circulație. Dar multe dintre mașinile vechi, nesigure nu vor ajunge la fier vechi. Grație comerțului de mașini second-hand vor ajunge în țări precum România. Acolo vor găsi condițiile optime pentru a mai curma zeci de mii de vieți și a mutila sute de mii de existențe umane.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.9042 secunde