Europa vrea să combată munca la negru cu povești

Cauza principală a muncii gri și la negru este cunoscută: fiscalitatea excesivă, aferentă muncii, în special pentru partea de plată ce îi revine angajatorului. La aceasta se adaugă lipsa locurilor de muncă (fapt ce îi determină pe lucrători să accepte să muncească în orice condiții) și incapacitatea statului de a controla fenomenul și a-l sancționa. În plus, guvernul și autoritățile locale stimulează munca fără forme legale, acordându-le ajutoare sociale celor ce nu își declară veniturile. 

Nu doar țara noastră, ci întreaga Uniune Europeană suferă de boala muncii la negru. Un recent Euro-barometru arată că aproximativ unul din zece europeni (11%) a admis că, în 2013, a cumpărat bunuri sau servicii care implicau muncă la negru, iar 4% au recunoscut că ei înșiși au fost plătiți la negru. În plus, 3% au declarat că au fost plătiți parțial ilegal ("remunerație în plic"). 

Problemele identificate de acest sondaj vor face obiectul unei propuneri a Comisiei Europene, în luna aprilie. Atunci, va fi lansată o platformă europeană pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar avea drept obiectiv intensificarea cooperării dintre statele membre pentru a aborda această problemă într-un mod mai eficace.

"Consecințele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuși la condiții de muncă periculoase și la câștiguri mai mici, ci și faptul că ea privează guvernele de venituri și subminează sistemele noastre de protecție socială. Este necesar ca statele membre să pună în aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a încuraja transformarea ei în muncă cu forme legale și să conlucreze mai îndea-proape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, în luna aprilie, Comisia Europeană va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar îmbunătăți cooperarea între inspectoratele de muncă și orga-nismele responsabile de asigurarea respectării legislației din întreaga Europă", a declarat dl László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune. 

Cele mai afectate de munca la negru sunt următoarele sectoare de activitate: reparațiile și renovările locuințelor (în proporție de 29%), reparațiile auto (22%), curățenia locuințelor (15%), industria alimentară (12%). 

Letonia, Țările de Jos și Estonia au cel mai mare procent de res-pondenți care lucrează la negru (11 %). Procentul din veniturile anuale primite ca remunerație în plic este cel mai mare în Europa de Sud (69%), urmată de Europa Centrală și de Est (29%), în timp ce în țările continentale și nordice se înre-gistrează procente mai mici (17% și, respectiv, 7%). 

Ce va cuprinde viitoarea platformă europeană pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru? Printre măsurile de succes, luate în diverse state comunitare, se numără: acordarea de stimulente pentru a oficializa activitățile la negru (cum ar fi simplificarea administrativă); acordarea de stimulente fiscale directe pentru cumpărători sau cupoane valorice pentru servicii; măsuri de întărire a disciplinei fiscale; promovarea culturii angajamentului (prin tot felul de campanii); un control mai eficient și sancțiuni mai aspre. Am mari îndoieli că aceste măsuri vor da rezultate (mai ales în România), dacă nu vor fi însoțite de reducerea fiscalității aferentă muncii.