Mai multe ştiri online:

Economiile și creditele populației susțin bunăstarea bancherilor

Ştire online publicată Miercuri, 06 Decembrie 2017. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Volumul creditelor neperformante a coborât la 5,62%


În anul 2017, creditarea a contribuit prea puțin la creșterea economică, influența ei simțindu-se mai ales prin stimularea consumului și a importurilor. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor i-au determinat pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii.


Dacă înainte de anul 2008, băncile făceau profit din numărul mare de credite acordate, astăzi profitul lor se bazează în principal pe diferența exagerată dintre costurile creditării și dobânzile la depozite. 


În 2017, sistemul bancar românesc a dus o politică de îndulcire a standardelor pentru creditele de consum și le-a menținut neschimbate (adică aspre) pentru împrumuturile ipotecare și cele destinate agenților economici. 


Băncile continuă, astfel, politica de prudență excesivă, inspirată de criza economico-financiară a anilor 2008 - 2013, și de legea „dării în plată”. Chiar dacă unele bănci au mai relaxat pe ici, pe acolo, condițiile de acordare a împrumuturilor, clienții continuă să fie priviți cu neîncredere.


★ ★ ★


La 31 octombrie 2017, suma totală a creditelor neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) era de 236.336,10 milioane echivalent lei. Față de cea existentă la finele anului 2016 era cu numai 6% mai mare. 


Structura creditării arată, pe de o parte, creșterea încrederii în moneda națională, iar pe de altă parte, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.


Astfel, creditele în lei au ajuns la 126.200,1 milioane de lei și o pondere de 53,40% în totalul creditării. 


Principalul client al băncilor continuă să fie populația. Volumul împrumuturile acordate acesteia a ajuns la 47,40% din totalul creditării, respectiv la 113.175,4 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de 43,97% din total, însumând 103.911,9 de milioane echivalent lei.


În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 51,77%, fiind de 58.593 milioane echivalent lei. 
Creditele pentru consum, în sumă de 52.288,6 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 46,20%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.


Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, iar în martie 2017, de 5,86%. La sfârșitul lui octombrie 2017, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 13.287,5 milioane echivalent lei, reprezentând 5,62% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este departe de cel din august 2008, de numai 1,04%.


În județul Constanța, băncile aveau în derulare, la 31 octombrie 2017, credite în valoare de 8.294 milioane echivalent lei, din care 4,94% erau restante. Populația deținea 59,61% din totalul împrumuturilor (4.944,1 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 39,97% (respectiv 3.315,4 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 54,55% au fost obținute pentru locuințe, iar 42,27% pentru consum. 


Pe fondul reducerii dramatice a dobânzilor la depozite, până la 0,3%, economisirea a bătut pasul pe loc. La 31 octombrie 2017, depozitele (în lei și valută) au totalizat 160.088,9 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 0,61% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2016 .


În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 0,33%, ajungând la 5.513 milioane echivalent lei.


★ ★ ★


Cum va evolua piața financiar-bancară în 2018? Nu trebuie să ne așteptăm la schimbări în bine. Băncile vor continua să plătească dobânzi foarte mici la depozite și să perceapă dobânzi mult mai mari la împrumuturi, dar mai ales să solicite garanții în exces. Sistemul bancar își va urmări principalele două obiective: stabilitatea financiară și creșterea profitabilității. Doar agenții economici și populația își vor asuma riscuri. 


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7184 secunde