Dreptul la muncă al marinarilor români este tot mai frecvent îngrădit

Crizele din shipping-ul internațional se țin lanț. Fie cantitățile de mărfuri de pe piețele lumii sunt prea mici în comparație cu capacitățile de transport existente, astfel că multe nave rămân fără angajamente, fie se prăbușește sectorul off-shore din cauza scăderii prețului țițeiului, ba acesta crește, ducând la scumpirea bunker-ului, ba izbucnește un conflict militar în Orientul Apropiat ori un război comercial între marile puteri, încât piețele se restrâng.

Efectul tuturor acestor tensiuni și frământări este perpetua criză de locuri de muncă pentru unele categorii de navigatori, dublată de o creștere a competiției pe piața muncii din shipping-ul internațional.

★ ★ ★

În ultimul timp, zeci de marinari au venit la Sindicatul Liber al Navigatorilor pentru a se plânge că nu mai reușesc să plece pe mare.

"Necazurile multora dintre ei pornesc de la întâmplările prin care au trecut la bordul navelor pe care au lucrat - povestește Adrian Mihălcioiu, liderul SLN și șef al Inspectoratului ITF România. Unii sunt refuzați de angajatori pentru că au suferit un accident de muncă într-un voiaj anterior. Alții sunt refuzați pentru că au «îndrăznit» să își ceară drepturile salariale de la companiile la care au lucrat și care i-au debarcat fără să îi plătească. Sunt cazuri în care marinarii au navigat pe nave la bordul cărora au avut loc evenimente neplăcute. Deși nu au avut nicio tangență cu respectivele întâmplări, navigatorii se trezesc că agențiile de crewing nu mai vor să îi angajeze. Sunt și cazuri în care, pentru faptul că au avut parte, în ultima vreme, de voiaje scurte, de una - trei luni, navigatorii respectivi sunt priviți cu suspiciune și nu mai sunt angajați".

Cum de ajung unii navigatori români să fie tratați cu neîncredere de companiile de crewing și să fie excluși de pe piața muncii? Un posibil răspuns, consideră liderul SLN, se găsește în documentul intitulat «sea service» (serviciul pe mare). Acesta arată pe ce nave a lucrat navigatorul și care a fost perioada de angajare pe fiecare navă, fiind eliberat de Autoritatea Navală Română, la cererea navigatorului. Documentul este generat pe baza datelor pe care navigatorul le raportează la ANR, în momentul în care are foaia de îmbarcare, cea de debarcare și certificatul de la agenția de crewing.

"Am constatat că mai toate companiile solicită navigatorilor documentul «sea service», care este o oglindă a activității acestora - afirmă Mihălcioiu. Documentul poate fi folosit cu onestitate, dar și cu rea credință, pentru a bloca angajarea ori pentru a le găsi navigatorilor tot felul de cusururi și a-i determina să bage mâna în buzunar.

Având în vedere reglementările privind prelucrarea și protecția datelor personale, precum și prevederile Convenției internaționale privind munca pe mare MLC - 2016, care interzice orice fel de liste și mecanisme ce restricționează angajarea navigatorilor, considerăm că trebuie analizate cu atenție efectele acestui «sea service», în forma în care este eliberat astăzi. Încă nu am efectuat o investigație la nivel internațional pentru a vedea dacă și alte autorități maritime lucrează cu un astfel de document și în aceeași formă, dar cred cu tărie că acest document ar trebui modificat. El ar trebui să cuprindă date cumulative (vechimea totală pe tipuri de navă), nicidecum informații de detaliu, care să fie folosite cu rea-credință împotriva navigatorilor. În forma actuală, documentul îi permite angajatorului să pună mâna pe telefon și să ceară referințe de la foștii angajatori. Dacă marinarii au avut vreun conflict de natură salarială, contractuală cu aceștia și au fost debarcați, evident că referințele vor fi proaste și nu vor mai fi angajați. Aceasta este o formă de abuz și de încălcare a dreptului la muncă, pe care o întâlnim în shipping. În urma unei investigații mai profunde, vom propune, prin intermediul structurilor sindicale internaționale din care facem parte, modificarea acestui document, pentru a nu mai putea fi folosit abuziv de către angajatori".

★ ★ ★

O altă problemă cu care se confruntă navigatorii români, în ultima vreme, este neeliberarea documentelor de pavilion, de către anumite state, pentru fapte neimputabile marinarilor.

"Un șef mecanic nu a mai primit documente pentru angajarea pe nave cu pavilion Malta, pentru că statul respectiv i-a refuzat acest drept. Motivul: pe nava malteză pe care navigase anterior șeful mecanic avusese loc un incident. Românul a tot încercat să lămurească lucrurile cu autoritatea statului de pavilion, dar nimeni nu i-a răspuns. În final a apelat la SLN. Noi am intervenit și am lămurit problemele. S-a constatat că incidentul se petrecuse cu un alt șef mecanic, angajat pe navă după plecarea românului. Confuzia apăruse din cauza birocrației, care încurcase listele de echipaj. În final, românul a primit documentele solicitate statului de pavilion", povestește Adrian Mihălcioiu.

O altă speță este cea a debarcărilor premature, discreționare, fără vreun motiv imputabil navigatorilor români și fără îndeplinirea procedurilor legale de debarcare. "Românii sunt debarcați și înlocuiți cu navigatori de alte naționalități, mai ieftini. Se vede că, la momentul angajării lor, companiile nu avuseseră alte soluții. Când le-au găsit, n-au ezitat să-i debarce pe români sub diferite pretexte. În urma intervenției SLN, navigatorii români aflați în dificultate și-au primit drepturile restante pe perioada în care au lucrat efectiv plus salariile pe două luni, pentru încetarea prematură a contractului de îmbarcare. Niciunul dintre ei nu era membru de sindicat, dar au devenit după această pățanie, gândindu-se că nimeni altcineva decât SLN și ITF nu le apără interesele", relatează liderul de sindicat.