De ce "tușește" comerțul cu materiale de construcții

"Comerțul cu materiale de construcții a înregistrat o tendință de involuție în anul 2016", a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", economistul Gheorghe Ciurea, președintele grupului de firme Comat. "Investițiile s-au redus, iar tonul l-a dat statul. Este uimitor: toate județele au nevoie urgentă de lucrări la infrastructura rutieră, de apă și canalizare, la infrastructura Învățământului și Sănătății, dar cu toate acestea se deschid prea puține șantiere de lucru. Fondurile alocate pentru investițiile strict necesare, de care depind viața, sănătatea și dezvoltarea națiunii, sunt mult prea mici."

Pe de altă parte, climatul economic s-a deteriorat din cauza blocajului financiar. Aflat la capătul lanțului investițional, comerțul cu materiale de construcții este cel mai afectat sector, spune Ciurea. Întârzierile la plată ajung să depășească chiar și un an, iar tonul îl dă statul. Constructorii nu își încasează facturile și, ca urmare, n-au cum să achite furnizorii de materiale.

Întregul mecanism investițional are la bază creditarea. Comercianții de materiale iau credite bancare pentru a se aproviziona de la producători și le acordă credite-furnizor constructorilor. Aceștia, la rândul lor, creditează beneficiarii de stat sau privați. Își poate permite cineva să rupă lanțul creditării fără a risca blocajul total al sistemului investițional?

"La lipsa fondurilor de investiții se adaugă neseriozitatea multor firme. România nu s-a lăudat niciodată cu o cultură a respectării obligațiilor contractuale. Mulți dintre cei ce au intrat în lumea afacerilor, în mod deliberat, nu își respectă angajamentele asumate față de furnizori. Comercianții își iau măsuri de protecție, analizează documentele firmelor, încheie contracte, solicită bilete la ordin avalizate cu averea personală a administratorilor, pentru ca în final să constate că nu au de unde să-și recupereze banii. Află că averea debitorului este o ruină, care și aia este ipotecată. Pe de altă parte, se găsesc în fiecare an câțiva clienți care să intre în insolvență.

Problema dintotdeauna a comercianților a fost: cui să vândă? Aleargă să își facă un portofoliu de clienți, colaborează cu ei, îi ajută, iar unii dintre ei, când ajung să crească, devin neserioși, considerând că totul li se cuvine", explică Gheorghe Ciurea.

Societatea Comat Constanța, fosta BJATM (Baza Județeană de Aprovizionare Tehnico Materială) până în 1990, a împlinit, în luna iunie, 67 de ani de existență și 21 de ani de la privatizare. În 2015 s-a clasat pe locul trei, în topul județean al întreprinderilor mici care comercializează metal, en-gros.

În ultimii ani, compania și-a redimensionat activitatea și activele. Jumătate din baza de la Constanța - clădiri și terenuri - a fost vândută. Pe platformă funcționează firme de transport, de construcții, de producție a instalațiilor de aer condiționat, a elementelor pentru canalizări, o hală de depozitare a medicamentelor, o stație ITP și altele.

Cu 3,5 ha de teren și spații de depozitare de circa 1,7 ha, platforma Sucursalei din Medgidia este deosebit de generoasă pentru investiții, cu atât mai mult cu cât este situată la marginea orașului. În prezent, în incintă, funcționează un producător de vin, dar mai sunt interesați și alți producători să vină. Comat Constanța intenționează să găzduiască, la baza din Medgidia, o expoziție de utilaje agricole permanentă, având în vedere interesul fermierilor din zonă.

"Așteptăm anul 2017 cu pretenții mai mici, dar cu speranțe mai mari", spune președintele grupului de firme Comat. Rămâne de văzut cine va guverna țara și dacă o va orienta spre investiții sau spre creșterea consumului.