Cum au ajuns țăranii români să mănânce carne de porc din Anglia și miei din Belgia

270
Cum au ajuns țăranii români să mănânce carne de porc din Anglia și miei din Belgia - cumauajunstaranii-1496938177.jpg

Articole de la același autor

Gheorghe Albu este fermier și vicepreședintele Ligii Producătorilor Agricoli din România - LAPAR. A fost directorul Direcției Agricole Județene Constanța, secretar de stat și ministru al agriculturii. Prezent la deschiderea celei de a XXV-a ediție a Târgului EXPOAGROUTIL, le-a vorbit celor prezenți despre acțiunile LAPAR. 


La recenta conferință națională a ligii, care a avut loc la București, în fața reprezentanților administrației centrale, au fost puse pe tapet problemele cu care se confruntă agricultura și satul românesc. Fermierii au atras atenția că, din cauza supraimpozitări și suprataxării proprietarilor de terenuri agricole, sunt puse în pericol tradițiile și obiceiurile românești. "Dacă un proprietar de teren pleacă cu 2.000 de kilograme de grâu acasă, din arendă, trebuie să-i dea statului aproape 40% din valoarea acestuia, motiv pentru care oamenii de la țară nu mai vor plata arendei în natură și, drept urmare, nu mai au cu ce crește animale din curte. Astfel se renunță la acest obicei. Înainte de această suprataxare, copiii și nepoții mergeau la părinții și bunicii de la țară să ia carne de porc de Crăciun, miel de Paști sau alte alimente. Acum, au ajuns să vină la țară, la părinți și bunici, cu carne de porc din Anglia, cu miel din Belgia și alte produse de import. LAPAR a solicitat să se renunțe la aceste supraimpozite și suprataxe, pentru a încuraja populația de la sate să crească animale în curte", a declarat Gheorghe Albu.


Liga a criticat sistemul birocratic impus fermierilor. "Dacă vrei să angajezi zilieri și să fii și corect, pentru a înregistra oamenii pierzi patru ore, iar pentru muncă mai rămân doar patru ore. Ca urmare, munca cu zilierii nu mai e eficientă." 


La nivel local, LAPAR a organizat conferința județeană cu tema "Sclimbările climaterice - o provocare pentru spațiul agricol dobrogean". În cadrul ei s-a vorbit despre schimbările majore ale anotimpurilor. Iernile au temperaturi de primăvară - vară, iar primăvara vin zăpezile. Măsurile împotriva secetei și deșertificării trebuie vină atât de la administrația centrală, care trebuie să investească în refacerea sistemului primar de irigații (prin obținerea unor împrumuturi, așa cum s-a făcut pe vremea lui Ceaușescu), dar și de la fermieri, care trebuie să lucreze pământul cu utilaje performante, pentru a păstra apa în sol. O altă soluție este înființara perdelelor forestiere. "Acum zece ani s-a început o astfel de acțiune, fermierilor punându-li-se la dispoziție puieții. Cei ce au înființat astfel de perdele au acum avantaje", a spus Gheorghe Albu.


El a mai vorbit și despre faptul că statul impozitează subvențiile pe care fermierii le primesc de la Uniunea Europeană (cu 16% impozit pe venit și 5% impozit pe dividende). "Ar fi bine să nu se impoziteze și banii să rămână pentru capitalizarea producătorilor agricoli. Dacă vrei să mănânci ouă de la găină, nu o sacrifici", a lansat Gheorghe Albu un proverb.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4177 secunde