SLN lansează în dezbatere publică un proiect pentru absolvenții facultăților de marină
Articolele dedicate inițiativei Sindicatului Liber al Navigatorilor au stârnit o aprigă polemică pe pagina electronică a ziarului "Cuget Liber" și, deja, se conturează două poziții distincte.
La un "bord" s-a grupat majoritatea care susține proiectul și semnează comentariile cu pseudonimul "student" sau "cadet". La "bordul" opus s-a plasat minoritatea celor ce resping soluția, invocând tot felul de pretexte. A fost reluată și generalizată până și teza că absolvenții din zilele noastre sunt slab pregătiți. Dacă ar fi să îi dăm crezare, întreaga producție a învățământului superior de marină este un rebut și n-ar trebui să mai ajungă pe mare. Practic, România ar trebui să desființeze nu doar cadeția, ci și marinăria, întrucât tineretul ei nu se ridică la înălțimea acestei meserii. Probabil că aceas-tă minoritate are o nețărmurită admirație pentru marinarii filipinezi, indonezieni și indieni.
Majoritatea pare a fi decisă să apere inițiativa SLN. "Eu vreau să plec pe mare; îmi place marinăria și ceea ce oferă pe lângă munca grea. Chiar să ne lăsăm de o carieră promițătoare pentru că așa e la noi? Avem datoria să ne batem! Uite, cineva vine cu o idee; noi trebuie să facem presiune ca ea să nu moară, ba chiar să prindă contur. Trebuie să facem și noi cadeții ceva! Nu știu, o adunare, o manifestație, că suntem cu miile. Ce ziceți?" - propune un comenta-tor care semnează "student".
Să fim bine înțeleși, înființarea Fundației "Cadetul Român" nu este unica soluție și nici nu poate rezolva în totalitate criza stagiilor de practică pe mare. Ea urmează să furnizeze, într-o primă fază, 100 de locuri pentru cadeții cu cele mai mari medii la absolvire.
În continuare, companiilor de crewing le revine responsabilitatea să promoveze cât mai mulți cadeți români în flota mondială. Unele dintre ele chiar au reușit să obțină o suplimentare a locurilor pentru acest an.
La sfârșitul lui 2013, clc. Romeo Stavăr - Vergea, directorul executiv al agenției de crewing CMA Ships, din Constanța, anunța că, în 2014, numărul cadeților români îmbarcați în flota CMA CGM va urca de la 100 la 150.
La rândul său, Florin Urziceanu, directorul agenției "AB Crewing", declara că, în 2014, numărul cadeților români recrutați pentru flota Japoniei și cea britanică va crește cu 20 - 30%, față de 40 de cadeți, în 2013.
Cu certitudine că și alte companii de crewing active pe piața românească vor reuși în 2014 și în anii viitori să organizeze stagii de practică pentru cadeții români.
În shipping-ul românesc se vehiculează și ideea achiziționării unei nave școală. Sunt câteva entități care au puterea financiară să o facă. Nu are rost să le po-menim numele câtă vreme nu și-au clarificat intențiile și nu au decis să le facă publice. Ceea ce le reține să ia o hotărâre sunt cos-turile mari de exploatare a unei asemenea nave.
Potrivit calculelor unor specialiști din shipping, cheltuielile minime cu combustibilul, pentru o navă de 10.000 tdw, se ridică la circa 300.000 de euro pe lună, iar cheltuielile totale la 1.000.000 de euro. Cine le poate susține? Se angajează vreun armator la un atât de mare efort financiar? E greu de crezut. Dacă ar fi fost atât de simplu, mările și oceanele lumii ar fi pline de nave școală și n-ar mai exista o criză a cadeților.
Pe de altă parte, practica pe o navă școală acoperă doar o mică parte din stagiul de cadet. Pregă-tirea propriu-zisă trebuie realizată tot pe navele comerciale.
Comparând soluția navei școală cu proiectul Fundației "Cadetul Român", de departe acesta din urmă este cel mai puțin costisitor. Potrivit calculelor SLN, cu un buget anual de circa 540.000 de dolari se poate asigura pregătirea a 50 de cadeți de la punte și 50 din sectorul mecanic și electric.
Ne oprim aici cu prezentarea soluțiilor privind criza locurilor de practică pentru cadeți. În edițiile viitoare ale ziarului vom prezenta poziția reprezentanților shipping-ului românesc față de proiectul propus de SLN și evoluția acestei inițiative.