€ 4.7612
£ 5.3976
$ 4.256

Mai multe ştiri online:

Creșterea numărului de navigatori români din flota norvegiană, blocată chiar de statul român!

Ştire online publicată Miercuri, 15 Mai 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
În perioada 6-7 mai, la Tallinn (Estonia), a avut loc reuniunea organismului sindical intitulat Comitetul Central și Est-European și Norvegia. Rolul său este de a negocia contractele colective de muncă ale navigatorilor împreună cu Asociația Armatorilor din Norvegia. Țara noastră a fost reprezentată de Adrian Mihălcioiu - președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România. 


Flota deținută de armatorii norvegieni ocupă locul cinci în lume ca tonaj registru brut, iar printre naționalitățile care muncesc pe navele armatorilor norvegieni, românii au ponderea cea mai mică. 
„Sunt asigurate peste 300 de locuri de muncă pentru marinarii români, pe care se rotesc peste 1.000 de navigatori. Creșterea numărului lor este împiedicată de lipsa unui acord între statul român și cel norvegian privind plata contribuțiilor sociale. Blocajul este, în primul rând, la Ministerul Transporturilor”, a declarat liderul SLN, Adrian Mihălcioiu. 


Pregătiri pentru negocierile colective din 2020 
În cadrul evenimentului, participanții au discutat despre negocierile colective ce vor avea loc în anul 2020, relatează Adrian Mihălcioiu. Sindicatele au făcut o prezentare a situației actuale: contractele negociate până în prezent și clauzele lor. Trebuie precizat faptul că fiecare sindicat național are propriul contract colectiv de muncă cu armatorii norvegieni. 
„Principala menire a acestei reuniuni a fost aceea de a stabili o politică a negocierilor colective din 2020, a direcției ce trebuie urmată, astfel încât să nu ne trezim că mergem într-o cursă a negocierilor în care drepturile navigatorilor se diminuează. Sindicatele nu trebuie să se concureze între ele în defavoarea echipajelor. Scopul general al negocierilor colective trebuie să fie creșterea drepturilor navigatorilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și obținerea unor salarii mai mari”, a afirmat Mihălcioiu. 
Sindicatele participante au prezentat un raport de țară (referitor la cadrul legislativ și instituțional în care își desfășoară activitatea navigatorii și evoluția acestuia). 
„SLN și-a exprimat, și cu acest prilej, nemulțumirea că România nu a încheiat o înțelegere cu Norvegia privind plata contribuțiilor sociale ale navigatorilor români în propria țară, fapt ce le-ar asigura mai multe locuri de muncă în flota norvegiană. Toți participanții am fost de acord că avem nevoie de mai multe locuri de muncă pentru navigatorii pe care îi reprezentăm”, povestește liderul SLN. 


De ce sunt preferați cadeții norvegieni 
Lipsa locurilor de practică pentru cadeți este o problemă generală pentru toate țările furnizoare de echipaje pentru navele norvegiene. Armatorii îi preferă pe cadeții norvegieni pentru că statul norvegian suportă costurile stagiilor de practică, a explicat președintele Asociației Armatorilor din Norvegia. Autoritatea din domeniul maritim pune la dispoziție bugete pentru practica și instruirea cadeților norvegieni. Așa se explică de ce numărul lor este de aproape 2.000 de persoane. 
„Nicăieri în lume sindicatele nu finanțează stagiile de practică ale cadeților. SLN a pus la dispoziție o sumă importantă, în cadrul programului Cadetul român. Nimeni altcineva n-a mai vrut să contribuie cu bani. În multe țări din lume, ministerele Transporturilor și autoritățile maritime acordă o mare atenție personalului navigant. În schimb, în țări precum România, interesul pentru problemele navigatorilor este mimat. Din acest motiv, sunt blocate de mai mulți ani: normele metodologice de aplicare a Convenției maritime privind munca și viața pe mare MLC 2006; actele normative pentru prelungirea de la 2 la 5 ani a valabilității carnetului de marinar”, a afirmat liderul SLN. 


Piața shipping-ului și schimbările tehnologice
În cadrul reuniunii, Asociația Armatorilor din Norvegia a prezentat un raport privind evoluția piețelor servite de navele sale. Sectorul off-shore continuă să fie cel mai afectat. Față de vârful din 2014, activitatea a scăzut la jumătate în 2019, dar în prezent sunt ceva semne de revigorare. Transportul mărfurilor vrac uscate, al gazelor lichefiate și petrolului sunt în creștere. Piețele cele mai important servite de armatorii norvegieni sunt: China, Brazilia și SUA. Navele norvegiene off-shore servesc piețele din Germania, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Olanda și Brazilia. 


În 2019, armatori norvegieni vor comanda 76 de nave noi pentru transportul maritim al mărfurilor, 28 de nave pentru transportul costier și 33 de nave off-shore. 


Datorită semnalelor de stabilitate legislativă primite din partea Guvernului norvegian, tot mai mulți armatori norvegieni își transferă navele sub pavilionul național. 


Asociația Armatorilor Norvegieni a prezentat o prognoză privind evoluția tehnologică a flotei sale. Se estimează că, în anul 2050, vor fi complet automatizate și digitalizate 45% din navele de transport maritim, 68% din cele off-shore și 80% din navele off-shore drilling. 
„Factorul uman va continua să fie prezent la bordul navelor și n-ar trebui să fim îngrijorați din cauza schimbărilor tehnologice”, apreciază liderul SLN. 


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

Eveniment
luni, 20 mai Foto : Vine! Foto cu Radu Mazăre în cursa TAROM Paris - București 37459 vizite, 0 comentarii Vine! Foto cu Radu Mazăre în cursa TAROM Paris - București
Cultură-Educație
ieri, ora 10:14 Foto : Doliu în învățământul constănțean! A murit un cunoscut profesor de limba română 6076 vizite, 0 comentarii Doliu în învățământul constănțean! A murit un cunoscut profesor de limba română
Actual
azi, ora 11:35 Foto : Veste bună pentru români. Când se anunță următoarea minivacanță 2094 vizite, 0 comentarii Veste bună pentru români. Când se anunță următoarea minivacanță
Politică
marti, 21 mai Foto : UPDATE. Radu Mazăre, dus la Penitenciarul Rahova 1911 vizite, 0 comentarii UPDATE. Radu Mazăre, dus la Penitenciarul Rahova
ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7112 secunde