Creditul bancar a uitat frumoasele vremuri când era motorul economiei românești

643
Creditul bancar a uitat frumoasele vremuri când era motorul economiei românești - fondcreditulbancarauitatfrumoase-1571773080.jpg

Articole de la același autor

Piața creditelor bancare stă în amorțire de aproape un an, din cauza politicii economice a Guvernului Dăncilă. Măsurile fiscal-bugetare adoptate prin OUG 114 din decembrie 2018 au obligat instituțiile bancare să fie mult mai prudente la acordarea împrumuturilor. 


Instituirea așa-zisei taxe pe lăcomie, în fapt o măsură de suprataxare a instituțiilor de creditare, a fost privită ca o amenințare la adresa sistemului bancar românesc. 


Chiar dacă unele bănci au mai relaxat pe ici, pe colo, condițiile de acordare a împrumuturilor, clienții continuă să fie priviți cu neîncredere.


Drept urmare, în zilele noastre, creditarea contribuie prea puțin la creșterea economică. Influența ei se simte mai ales prin stimularea consumului și a importurilor. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor îi determină pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii. 


Populația - clientul preferat al bancherilor 
La 31 august 2019, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 266.800,8 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2018, suma era cu doar 5,14% mai mare, fapt ce demonstrează că, în continuare, creditarea nu are curaj să își ia avânt.


Structura ei evidențiază, în continuare, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.


Principalul client al băncilor rămâne populația. Volumul împrumuturilor acordate acesteia a ajuns la 52,48% din totalul creditării, respectiv la 140.020,2 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de numai 44,11% din total, însumând 117.683,2 de milioane echivalent lei. 
În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 55,68%, fiind de 77.959,9 milioane echivalent lei. 
Creditele pentru consum, în sumă de 60.066,3 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 42,90%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%. 


Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, iar în martie 2017, de 5,86%. La sfârșitul lunii august 2019, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 7.651,9 milioane echivalent lei, reprezentând 2,87% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste 2,76 ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%. 


În județul Constanța, la 31 august 2019, băncile aveau în derulare credite în valoare de 10.272.8 milioane echivalent lei, din care 3,35% erau restante. Populația deținea 56,64% din totalul împrumuturilor (5.819 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 43,11% (respectiv 4.428,8 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 59,02% au fost obținute pentru locuințe, iar 37,72% pentru consum. 


Economisirea a înghețat 
Nu doar creditarea, ci și economisirea bate pasul pe loc. La 31 iulie 2019, depozitele (în lei și valută) din bănci au totalizat 173.851,7 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 1,03% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2018. Dar, în timp ce economiile în lei au crescut cu doar 0,36%, cele în valută s-au majorat cu 2,16%. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 0,69%, ajungând la 5.818,2 milioane echivalent lei. Dar, dacă depozitele în valută au făcut un salt de 2,13%, cele în lei s-au diminuat cu 0,43%. 


Structura economisirii demonstrează că se menține neîncrederea în leu, a cărei eroziune a început sub impactul OUG 114. De la începutul anului 2019 și până în prezent, moneda noastră națională s-a depreciat cu 2,01% în raport cu euro, cu 3,88% față de dolar și cu 4,17% comparativ cu francul elvețian. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4608 secunde