Corupția s-a generalizat în structurile statului. Potop de sesizări penale adresate Justiției

Joi, 22 Aprilie 2021, 20:07
1371
• Curtea de Conturi a României reclamă prejudicii de peste 946 de milioane de lei

Sintagma „statul paralel”, lansată de regimul Dragnea a făcut carieră în viața politică și spațiul public din România. Conceptul a fost inventat pentru a-i desemna pe cei ce nu jucau după cum le cânta Puterea, ba chiar îi stricau ploile. Cei ce se aflau, vremelnic, la vârful piramidei sociale se identificau cu statul. Instituțiile și structurile care îi urmăreau, anchetau și condamnau erau, din punctul lor de vedere, statul paralel. Iar acesta trebuia înfierat public și înlănțuit cu legi speciale.


Stat paralel sau corupție?

După prăbușirea regimului Dragnea și ca urmare a schimbărilor intervenite pe scena politică, conceptul a suferit modificări. Astăzi, în spațiul public este utilizat pentru a desemna rețelele de corupție din instituțiile statului, demnitarii și funcționarii care își promovează propriile interese, care impun propriile reguli și căpușează banul public.

Eu nu le-aș acorda corupților onoarea de a fi identificați cu statul, nici măcar cu unul paralel. Este ca și cum ai spune că hoții, violatorii și criminalii din societatea română reprezintă o „societate paralelă”. În fapt ei sunt componenți ai națiunii, partea ei bolnavă, dureroasă, care o face să sufere.

Cred că sintagma „statul paralel”, care a stârnit multă confuzie în societatea românească, fiind inventată chiar de politicienii corupți pentru a manipula opinia publică trebuie abandonată rapid. Iar pentru desemnarea aspectelor infracționale din structurile statale trebuie folosit conceptul consacrat în legislația penală: corupție.

Aceasta este definită ca folosire abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial, corupția este foarte frecvent întâlnită în societate și este deosebit de gravă deoarece favorizează interesele unor particulari, mai ales în aria economică, afectând interesele colective prin: însușirea, deturnarea și folosirea resurselor publice în interes personal, ocuparea unor funcții publice prin relații preferențiale, încheierea unor tranzacții prin eludarea normelor morale și legale. Corupția vizează un ansamblu de activități imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi cu funcții de conducere sau care exercită un rol public, ci și de diverse grupuri și organizații, publice sau private, în scopul obținerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrângere, șantaj, înșelăciune, mituire, cumpărare, intimidare.

91 de sesizări penale

Am adus aceste clarificări pentru a putea încadra conceptual realitatea șocantă dezvăluită de Curtea de Conturi a României. Instituția a dat publicității situația celor 91 de sesizări pe care le-a înaintat organelor de urmărire penală în anul 2020, în urma controalelor efectuate la 74 de instituții ale administrației centrale și locale, la autorități și companii de stat.

Prejudiciul total estimat ce ar trebui recuperat de la vinovați se ridică la – atenție! - 946.274.544 lei! Cea mai frecventă faptă reclamată în cele 91 de sesizări o reprezintă cea prevăzută de articolul nr. 64 din Legea nr. 94/1992 republicată, în care se precizează: „Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.” Cu alte cuvinte, în urma controlului la instituțiile în cauză, Curtea de Conturi a descoperit o serie de prejudicii și a dispus recuperarea acestora. De regulă, acestea se referă la acordarea unor foloase necuvenite angajaților și personalului contractual (sporuri, prime, indemnizații, diurnă). Șefii respectivelor entități aveau obligația legală să pună în practică deciziile organului de control, dar nu au făcut-o, fapt ce constituie infracțiune. Acum, Justiția trebuie să decidă dacă respectivii șefi sunt sau nu vinovați.

Alte sesizări se referă la fapte generate de prostie, ignoranță ori lene, precum neglijența în serviciu, sau la fapte de-a dreptul ordinare: delapidare, fals intelectual, deturnare de fonduri, abuz în serviciu, gestiune frauduloasă.

Peștele de la cap se împute

Cele mai mari prejudicii sesizate figurează în dreptul: Companiei Naționale Unifarm (320.344.117 lei), Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (207.190.726 lei), Ministerului Transporturilor (trei sesizări cu un prejudiciu total de 91.770.907 lei), Companiei Naționale Poșta Română (73.575.981 lei), Companiei Naționale Transelectrica (40.900.000 lei) și Societății Naționale Nuclear Electrica (34.010.603 lei).

Printre instituțiile centrale reclamate de Curtea de Conturi se mai numără: Ministerul Afacerilor Externe (două sesizări cu un prejudiciu total de 4.186.287 lei), Ministerul Energiei (cu un prejudiciu de 7.039.000 lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (patru sesizări, cu un prejudiciu total de 8.355.409 lei), Secretariatul General al Guvernului (două sesizări cu un prejudiciu total de 599.601 lei), Ministerul Economiei (2.585.000 lei), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (4.576.539 lei), Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (două sesizări cu un prejudiciu total de 1.635.055 lei), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (cinci sesizări cu un prejudiciu total de 6.966.854 lei), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (două sesizări cu un prejudiciu total de 207.190.726 lei), Ministerul Sănătății (2.875.160 lei), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (două sesizări cu un prejudiciu total de 15.203.640 lei), Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (12.233.238 lei) și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (89,764 lei). Această listă reprezintă o nouă dovadă că „peștele de la cap se împute”.

x x x

Stimați cititori, dacă instanțele de judecată vor confirma sesizările Curții de Conturi și îi vor condamna la închisoare pe cei vinovați, statul va trebui să mai construiască o pușcărie. Rămâne de văzut în câți ani va fi recuperat prejudiciul de peste 946 milioane de lei. 



Pagina a fost generata in 0.2523 secunde