Cooperativa agricolă, sprijin pentru fermieri în atragerea fondurilor europene

Miercuri, 25 Noiembrie 2020, 00:00
258
Amintirea CAP-urilor comuniste este şi acum vie în memoria celor mai mulţi fiermieri de vârstă înaintată. Această imagine în care statul controla tot, de la găleata de porumb, la fiecare cap de animal, pe care ţăranul trebuia să-l bage în colectiv, a bântuit mulţi ani gospodăria ţărănească. Poate şi de aceea asocierea fermierilor în cooperative a mers destul de greu în România. Şi nici sprijinul autorităţilor centrale şi locale nu au fost îndeajuns, mai ales că, se ştie, birocraţia este la loc de cinste în ţara noastră.

Primele eforturi de a legifera cooperativa agricolă au fost făcute abia în 2004, când, pentru a înfiinţa o cooperativă agricolă, era nevoie de un morman de acte. Nici acum situaţia nu stă mai bine. Pentru a înregistra o astfel de firmă, trebuie să depui la Registrul Comerţului un dosar, cu nici mai mult, nici mai puţin de 20 de acte. Trecând peste hăţişul legislativ, cooperativele agricole reprezintă viitorul agriculturii româneşti. „În Europa, agricultura se desfăşoară în cooperative dintotdeauna. Noi am creat în urmă cu 13 ani Cooperativa „Dobrogea Sud” pentru a cumpăra toate inputurile (produse permise pentru utilizare în agricultură, printre care sunt furajele, fertilizatorii, îngrăşămintele n.r.) împreună şi pentru a vinde producţia împreună. Succesul vine din diminuarea preţurilor la inputuri cu până la 50%. Suntem 45 de fermieri în cooperativă, din localităţile Agigea, Costineşti, Tuzla, Deleni, Moşneni, Biruinţa şi Topraisar”, a declarat pentru redacţia „Cuget Liber”, Gheorghe Lămureanu, membru fondator Cooperativa „Dobrogea Sud”.



Gospodăria ţărănească se poate asocia în cooperativa agricolă


Modificarea Legii 566/2004, promulgată săptămâna trecută, prevede mai multe facilităţi fiscale pentru membrii cooperativelor. „Legea înainte spunea că putem vinde prin cooperativă 75% din producţie. Acum putem să vindem 50% prin Cooperativă pentru a primi o primă europeană, care poate să fie 5% din venituri şi poate să ajungă până la 1 milion de euro”, ne-a mai spus membrul fondator al cooperativei „Dobrogea Sud”.

Partea cea mai interesantă a noii legi este că, aduce în atenţie gospodăria ţărănească, pentru care legiuitorul spune că, poate deveni „membru cooperator asociat” şi lasă la latitudinea Ministerului Agriculturii şi a Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară să definească gospodăria ţărănească. Şi ca facilitate fiscală, gospodăria ţărănească va fi scutită la plata impozitului pe teren şi pe clădiri, dacă se va înscrie într-o cooperativă agricolă.

„Mulţi se înscriu în cooperative de dragul de a primi 20 de puncte pentru a face un proiect european. Această lege e bine venită pentru fermieri, mai ales că ar fi trebuit să putem face până acum, un program pentru prelucrarea cerealelor, să existe o moară, o crescătorie de pui, de porci, care, numai cu resturile de la seminţe creşteam o mie de porci pe an. Cooperativa are prioritate la accesarea de fonduri europene, de până la 100%, în comparaţie cu un fermier care abia dacă primeşte 10-15%. Anul trecut am făcut un sediu nou, care a costat 500.000 de euro şi aveam în cont 30 de miliarde de lei”, a precizat fermierul.

În prezent, în România există peste 1.500 de cooperative agricole, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Numai în 2019 au fost înfiinţate 190 de astfel de afaceri. Ceea ce-i determină pe fermieri să se asocieze, este că împreună pot accesa mai uşor fonduri europene, pot negocia mai bine preţul materiilor prime agricole şi îşi pot asigura o piaţă de desfacere stabilă şi preţuri de vânzare mai mari.  



Pagina a fost generata in 0.3615 secunde