Constanța și Georgia vor fi legate printr-o conductă de gaze submarină, de 1.250 km

România nu duce lipsă de proiecte energetice de mare anvergură. La capitolul acesta stă chiar foarte bine. Cu realizarea lor o duce prost. Guver-nanții noștri au, deja, la activ, două eșecuri răsunătoare: proiectul oleoductului Constanța - Trieste și cel al gazoductului "Nabuco". Pe data de 14 octombrie 2013, Comisia Europeană a adoptat o listă de 250 de proiecte cheie în domeniul infrastructurii energetice, dintre care 26 sunt ale României sau în legătură cu ea. Scopul acestui uriaș efort investițional comunitar este realizarea infrastructurii moderne de care are nevoie viitoarea piață unică energetică a Uniunii Europene. Ea va contribui la integrarea piețelor energetice naționale, la diversificarea surselor de aprovizionare și la eliminarea izolării energetice a unor state. Pe de altă parte, va stimula creșterea cantității de energie regenerabilă și la reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă.

Dintre cele 250 de proiecte, mai mult de 140 vizează transmiterea și stocarea energiei electrice, circa 100 se referă la transportul și depozitarea gazelor, iar câte sunt dedicate petrolului și rețelelor inteligente.

Proiectele vor beneficia de:

 proceduri de licențiere accelerate;

 condiții de reglementare îmbunătățite;

 acces la finanțarea din cadrul programului "Facilitate pentru conectarea Europei", al cărui buget, strict pentru infrastructura energetică trans-europeană este de 5,85 miliarde euro, pentru perioada 2014 - 2020.

Multe dintre cele 250 de proiecte vor fi realizate în parteneriat public-privat și vor atrage numeroși investitori.

Dintre cele 26 de proiecte care interesează România, câteva vizează în mod direct județul Constanța și regiunea Dobrogea. Programul de cea mai mare anvergură, care face parte din așa numitul coridor sudic al gazelor este dedicat infrastructurii pentru transportul gazelor din Azerbaidjan și Turkmenistan spre România. Acesta cuprinde trei proiecte majore:

 construcția unei conducte de gaze submarină, în Marea Caspică, dinspre Turkmenistan spre Azerbaidjan (Trans-Caspian Gas Pipeline);

 extinderea și modernizarea conductei dintre Azerbaidjan și Turcia, care traversează Georgia;

 construcția unei conducte de gaze submarină între Georgia și România. Denumit White Stream (Fluviul Alb), gazoductul va traversa Marea Neagră și va avea lungimea totală de 1.250 km, din care 1.115 km sub apă și 135 km pe uscat. Va avea capacitatea de 46 milioane metri cubi pe zi, iar puterea stației de compresoare va fi de 375 MW și va pompa 16 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Din coridorul estic al gazelor face par-te programul de in-terconectare dintre Azerbaidjan, Georgia și România, cu următoarele proiecte:

 modernizarea și extinderea gazo-ductului dintre Con-stanța, Arad și Csa-nádpalota (Unga-ria), care va avea secțiuni pe uscat și pe mare;

 construcția unui terminal de gaze naturale lichefiate în portul Constanța.

Proiectele din ca-drul coridorului estic al electricității au în vedere interco-nectarea rețelelor energetice ale Bulgariei și României. Printre acestea se remarcă și cel privind construcția liniei duble de 400 kV pentru transportul curentului electric între Cernavodă și Stâlpu (județul Buzău), cu capacitatea de 2x1.380 MVA și lungimea de 159 km. În cadrul proiectului, va fi construită o stație de 400 kV, la Cernavodă.

România nu are prea mult timp la dispoziție pentru realizarea acestor proiecte energetice. Intervalul 2014 - 2020 este foarte scurt. Dacă guvernul nu se apucă rapid de treabă, riscă să piardă finanțarea. Comisia Europeană a avertizat că va analiza periodic stadiul realizării proiectelor, iar cele la care nu s-a făcut nimic vor fi scoase de pe listă.

Guvernul Ponta ar trebui să-și suflece mânecile, să caute investitori și să încheie parteneriate public-private.

Lansarea cât mai grabnică a acestor mari proiecte de investiții va urgenta relansarea economiei. Vor fi atrase capitaluri importante, din sectorul privat și de la UE. Companiile românești vor avea mai mult de lucru, vor asigura noi locuri de muncă și vor contribui cu mai mulți bani la bugetele statului.