Scenariile viitorului

Constanța anului 2050 va scăpa de criza parcărilor și de traficul sufocant

1344
Constanța anului 2050 va scăpa de criza parcărilor și de traficul sufocant - constantaanului2050vascapadecriz-1606849279.jpg

Articole de la același autor

Industria maritimă și turismul sunt motoarele economice principale ale municipiului Constanța. Viața orașului a pulsat în ritmul activităților portuare, al construcțiilor și reparațiilor de nave, al creșterii și dispariției flotei naționale, al transformării sale în rezervă de forță de muncă pentru flota mondială și în ritmul înfloririi industriei hoteliere. Datorită lor, Constanța este un oraș cosmopolit, cu un standard de viață superior multor altor mari orașe ale țării, un oraș mai tânăr din punct de vedere demografic, dar foarte eterogen din punct de vedere cultural.



Efectul haosului edilitar

Dezvoltarea celor două mari sectoare economice s-a făcut pe seama altor teritorii decât ale orașului propriu-zis. Portul s-a extins în mai multe etape, spre sud, câștigând terenuri din mare, Turismul a ieșit din oraș, spre nord, unde a pus stăpânire pe limba de nisip dintre mare și lacul Siutghiol, pentru a da naștere stațiunii Mamaia.

„Externalizarea” acestor activități i-a dat orașului libertatea de a-și lărgi fără opreliști zonele rezidențiale, comerciale și industriale. Începând din anii´60, când a ieșit pentru prima oară dintre granițele „orașului vechi”, situat în zona peninsulară, Constanța este într-o continuă expansiune teritorială și creștere a densității construcțiilor.

Cu timpul, evoluția orașului a scăpat de sub control. Criza parcărilor, care a dus la ocuparea trotuarelor și carosabilului de către autovehiculele staționate, lipsa spațiilor verzi și a locurilor de joacă pentru copii, moartea vadurilor comerciale cu tradiție (precum cele din peninsulă și de pe strada Ştefan cel Mare), calitatea tot mai proastă a unor servicii publice (precum salubrizare) sunt efectul haosului edilitar. Prin „contagiune”, Mamaia suferă de multe dintre bolile Constanței.

Trenul nu va mai ajunge până în buricul târgului

Centura de mall-uri și hipermarket-uri apărută la marginea orașului a pus stavilă expansiunii teritoriale. Creșterea orașului și rezolvarea crizelor sale va trebui să se facă pe seama altor resurse.

Cea mai importantă dintre ele o reprezintă suprafața uriașă pe care se întinde rețeaua feroviară. Calea ferată n-ar trebui să treacă prin oraș, ci pe la marginea lui. Prin anii ´50, gara se afla pe locul ocupat în prezent de Casa Albă. Pentru că orașul începuse să crească, în următorul deceniu a fost mutată pe actualul amplasament.

În urma expansiunii urbane, gara și rețeaua de cale ferată au ajuns în zona centrală și au devenit o piedică pentru viața cotidiană și dezvoltarea orașului. Unele dintre liniile de cale ferată serveau nevoilor unor unități economice constănțene. Cum respectivele firme au dispărut, s-au divizat, și-au schimbat profilul ori apelează doar la transportul rutier, respectivele legături feroviare și-au pierdut rostul.

Sunt convins că până în 2050, calea ferată, gările Constanța și Palas vor fi scoase în afara orașului, iar spațiile eliberate vor servi nevoilor orașului. Trenul nu va mai ajunge până în buricul târgului.

40 de hectare cu ruine, în mijlocul orașului

Puțini locuitori ai străvechii cetăți Tomis știu că în mijlocul orașului, chiar în coasta Gării Constanța, o suprafață de 40 hectare de teren este ocupată de ruinele unui fost depozit petrolier al companiei Oil Terminal. În prezent, n-au mai rămas decât căminele rezervoarelor (cămășile din cărămidă sau beton), fundațiile și, ascunsă în subteran, mulțimea șerpuitoare a conductelor.

Mult timp s-a crezut că, din cauza îndelungatei istorii petroliere, terenul depozitului ar fi contaminat cu reziduuri. Dar iată că vegetația luxuriantă apărută contrazice ipoteza, demonstrând că pământul e gras și curat.

Statul român - proprietarul acestui depozit petrolier dezafectat ar trebui să ia decizia de a valorifica cele 40 de hectare de teren în interesul orașului, iar banii obținuți ar putea fi folosiți exclusiv pentru retehnologizarea instalațiilor și dezvoltarea companiei Oil Terminal.

O resursă teritorială mai costisitoare o constituie marea. Pe viitor, orașul ar putea crește și spre Răsărit, spre larg. Un prim pas a fost făcut, deja, în cartierul Faleză Nord.



Epoca trotinetei electrice


Criza parcărilor și congestia circulației rutiere - boli de care suferă toate marile aglomerări urbane ale lumii - vor fi rezolvate prin tehnologie, organizare și măsuri fiscal - administrative. În Constanța anului 2050, populația ar putea circula doar cu mijloacele de transport în comun, cu bicicletele și trotinetele electrice, personale sau de închiriat. Automobilele de familie vor putea fi păstrate în parcările din afara orașului. Grație unor rețele de servicii naționale, va fi mai practic și mai ieftin să închiriezi o mașină electrică pentru a merge oriunde în țară. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5653 secunde