"Constanța a coborât de pe locul doi pe țară, în 2001, pe locul șapte!"

La întâlnirea cu presa din Constanța, Mihai Daraban, președintele Camerei de Co-merț și Industrie a României, a abordat câteva teme de interes național și local.

Educația și economia reală - două linii paralele

Referindu-se la studiul sociologic realizat de TNS CSOP, la cererea instituției pe care o conduce, Daraban a arătat că agenții economici au indicat cinci factori care le afectează grav activitatea: fiscalitatea ridicată, cadrul legislativ instabil, starea proastă a infrastructurii rutiere, corupția din administrație și nivelul scăzut de calificare a forței de muncă.

"În legătură cu corupția, nu întâm-plător, în cadrul sondajului, DNA a înre-gistrat o cotă de încredere de 60% din partea mediului de afaceri. Este un procent ridicat și, deja, foarte mulți agenți economici au început să aibă curajul să se gândească să participe la licitații publice, deși pe SEAP se mai văd licitații cu dedicație. Când vezi că o administrație locală organizează o licitație, în care solicită ca în două săptămâni să ai certificat de urbanism și autorizație de construcție, te gândești că ai de a face cu un autodenunț, din punctul meu de vedere. Cred că SEAP trebuie atent monitorizat și de instituțiile statului, și de mass-media."

Referindu-se la lipsa forței de muncă calificate, șeful CCIR a remarcat că, în domeniul industrial al mașinilor cu comandă numerică, s-a ajuns la o medie de vârstă de 55 de ani, pentru că nu există specialiști. "Explicația este simplă: sistemul de educație și economia reală sunt două linii paralele. În calitate de președinte al Camerei de Comerț Constanța, în decurs de 13 ani, m-am văzut cu rectorii universităților doar la recepții. Niciodată nu au fost discuții legate de necesarul de forță de muncă. Cifra de școlarizare nu o stabilesc agenții economici, așa cum e în Germania; o stabilesc profesorii", a spus Daraban.

Necorelarea bazelor de date ale instituțiilor de stat reprezintă o altă disfuncție semnalată de agenții economici. De asemenea, mediul de afaceri solicită să existe un singur organ de control, după modelul german.

Ce vor investitorii arabi de la români

"Toate instituțiile despre care s-a vorbit în acest sondaj, inclusiv DNA, au primit un raport de cercetare. L-am transmis la Guvern și la toate ministerele cu profil economic. A fost o transparență totală. Decidenții politici trebuie să țină cont de el. Noi ne-am angajat ca, după șase luni de la implementarea unor măsuri economice să organizăm o nouă cercetare" - a precizat

Mihai Daraban.

Șeful CCIR a dezvăluit faptul că a făcut parte din delegația guvernamentală care a vizitat statele din zona Golfului Persic. "Oamenii de afaceri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar au ajuns să ne dea lecții despre ceea ce înseamnă parteneriatul public-privat pe model polonez. În întâlnirile avute, au invocat lipsa acestei legislații. Și plagiatul e bun la ceva. Nu este o rușine să copiem legislația altora. Oamenii de afaceri arabi sunt pregătiți să facă investiții de la 100 de milioane de dolari în sus, pe proiecte de: infrastructură în portul Constanța, în platforme logistice; infrastructură în domeniul medical; în agricultură. Pentru aceasta au nevoie de garanțiile date de o legislație stabilă privind parteneriatul public-privat."

CNAPMC trebuie să facă profit de 1 leu pe an!

Referindu-se la poziția ocupată de județul Constanța în economia națională, Mihai Daraban a spus: "După această guvernare locală «fenomenală», Constanța a coborât de pe locul doi pe țară, în 2001, pe locul șapte, în prezent, conform datelor ANAF și ale Ministerului de Finanțe.

Constanța a devenit un oraș închis pentru investitori. Camera de Comerț organizează an de an topul județean. Ați auzit nume de jucători noi pe plan local? Vorbim, mereu, de aceiași jucători economici. Au fost ambasadori care mi-au spus că sunt în căutarea unor locații pentru investiții, dar nu pe raza municipiului Constanța, pentru că nu vor să aibă de a face cu autorizațiile de construcție de la Primăria Constanța."

În ceea ce privește conflictul din portul Constanța, președintele CCIR a declarat: "Este anormal ca o societate care administrează porturile maritime să aibă 50 de milioane de lei cifră de afaceri și 10 milioane de lei profit. Banii trebuie să se întoarcă în cheltuielile de întreținere a capacităților existente. O administrație de port nu poate obține profit decât din două surse: din tarife exorbitante, care fac portul neatractiv; din neexecutarea lucrărilor de întreținere a infrastructurii existente.

Mergeți la ANR și întrebați. Se pun nave pe uscat în portul Constanța, acolo unde se știa că nu sunt probleme cu adâncimile, pentru că nu se draghează.

Administrația face profit pentru că vrea să împartă dividende. De aici pleacă totul. I-am spus și premierului Victor Ponta: CNAPMC trebuie să facă profit de 1 leu pe an! Este ca și cum un administrator de bloc vrea să facă profit, deși nu merge liftul, iar geamurile pe casa scării sunt sparte. Este inadmisibil! Vine noua recoltă. Nu s-a făcut un flux pentru TIR-uri; iar se vor bloca autostrada, Porțile 5 și 6 ale portului Constanța. Nu-și pun problema Pompierii, cum vor trece pe acolo, cum nu și-au pus-o ani de zile. Portul va fi blocat de TIR-urile cu cereale, iar administrația adună dividende."