Epoca industriei turismului înțeleasă ca o sumă de afaceri individualiste, sectare, aflate în competiție pe viață și pe moarte se apropie de apus. Astăzi, se impune tot mai mult forța cooperării. Agenții economici privați, administrațiile locale și celelalte forțe ale comunităților sunt tot mai conștiente că dezvoltarea acestei industrii pe un plan superior nu se mai poate face decât printr-un efort comun.
Organizațiile de management al destinațiilor turistice reprezintă forme asociative, cu personalitate juridică, la care participă autoritățile publice locale, reprezentanții mediului privat și ai altor entități interesate (din mediul academic, din rândul organzațiilor non-guvernamentale, din mass-media). Scopul lor este dezvoltarea destinațiilor turistice și valorificarea potențialului lor.
Conceptul de management al destinațiilor turistice și promovarea formelor asociative sunt subiectul unui ciclu de conferințe organizate în perioada 19 septembrie - 3 noiembrie 2016, în orașele Constanța, Târgu Jiu, Timișoara, Brăila, Brașov, Cluj-Napoca, Suceava și București.
Inițiativa a primit numele Caravana "Managementul Destinațiilor: Online și Offline" și este susținută de Google România. Organizatorul este Autoritatea Națională pentru Turism, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României și Federația Patronatelor din Turismul Românesc.
Ieri, la conferința de la Constanța, se aflau reprezentanți ai autorităților publice locale, ai asociațiilor de dezvoltare și promovare turistică, ai asociațiilor patronale și federațiilor de profil, ai organizațiilor non-guvernamentale cu activitate în domeniul turismului, repre-zentanți ai mediului academic și ai presei. Moderatorul reuniunii a fost Anca Pavel - Nedea, președintele Autorității Naționale pentru Turism.
În cuvântul său, Ion Dănuț Jugănaru - directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța a subliniat faptul că Organizația Mondială a Turismului încurajează organizațiile de management al destinațiilor turistice, care s-au dezvoltat pe diverse paliere: la nivel de țară, regional sau local. În opinia sa, aceste forme asociative trebuie să aibă ca obiectiv creșterea gradului de satisfacție a turiștilor, pentru care vacanța înseamnă mai mult decât cazarea și masa. Făcând referire la turismul de pe litoralul românesc, Jugănaru a subliniat faptul că numărul turiștilor străini este mult mai mic decât în trecut și că atragerea lor ar trebui să fie unul dintre obiectivele viitoarei organizații a managementului litoralului românesc ca destinație turistică. În opinia sa, din aceasta ar trebui să facă parte unitățile din industria hotelieră și de alimentație publică, furnizorii lor, formatorii de personal, transportatorii, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agri-cultură Constanța, presa și administrațiile locale.
El a venit cu exemple din istoria Constanței, din primii ani ai secolului XX, care arată că, la începuturile dezvoltării turismului pe litoralul românesc și la nașterea stațiunii Mamaia, existau forme asociative public-private în care era implicată și Camera de Comerț din Constanța.
În cuvântul său, Nicolae Bucovală, prim-vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc, a pledat pentru un sprijin mai mare din partea statului pentru industria turismului. "Avem cele mai mari costuri din Uniunea Europeană, tarifele cele mai mari la apă, electricitate, gaze și costurile cele mai mari cu forța de muncă, pe care nu reușim să o stabilizăm. Nu primim niciun sprijin din partea statului, dimpotrivă", a afirmat Buco-vală. El a amintit că de anul viitor se va trece, în industria turismului, de la impozitul pe profit la impozitul specific. Pe această bază, veniturile atrase la bugetul statului vor crește de la 10 milioane de euro la 100 de milioane de euro.
"Propun Guvernului ca 20% din această sumă să fie utilizată pentru promovarea turismului românesc", a spus reprezentantul federației patronale.
Exemplul clusterului INOMAR (o formă asociativă între sectorul privat, public, academic și societatea civilă) a stârnit interesul participanților. Enache Stănică, reprezentantul acestuia, a arătat problemele cu care se confruntau asociații și pe care doresc să le rezolve prin asociere sunt următoarele: personalul era insuficient și instabil; mediul privat este dezbinat și neangajat; asimilarea fondurilor europene este scăzută.
Beneficiile organizării custerului sunt: alianța în vânzări și operare; achizițiile cooperative; externalizarea unor activități; accesul facil la resurse umane; poziționare și vizibilitate sporită pe piață; participarea comună finanțarea europeană; participarea activă la deciziile administrației publice.
Printre obiectivele INOMAR se numără: transferul tehnologic în turism; valorificarea resurselor locale; extinderea la șase luni a turismului pe litoral; promovarea calității și excelenței operaționale în managementul destinaței.
Concluzia conferinței este clară: actorii din industria turismului, din sectoarele care beneficiază de pe urma turismului și administrațiile publice trebuie să se asocieze, să colaboreze, să găsească împreună soluții, dacă vor să facă din litoralul românesc un punct de atracție pentru turiștii străini.
