Cine pune în pericol portul Constanța

1709
2
r Portuarii acuză politica dusă de Fondul Proprietatea împotriva investițiilor

La sfârșitul anului trecut, Parlamentul României a adoptat Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile. Actul normativ a fost rezultatul consultărilor la care au luat parte operatorii privați, sindicatele din domeniu, administrațiile portuare și ale căilor navigabile, reprezentanții Ministerului Transporturilor și parlamentarii din comisiile de specialitate. Este unul dintre puținele exemple când un act normativ a avut o atât de largă susținere.

Scopul legii este acela de a crea mecanisme prin care să se asigure buna întreținere, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din transporturile pe apă, punerea ei la dispoziția agenților economici în condiții nediscriminatorii și la prețuri corect fundamentate, care să încurajeze creșterea traficului maritim și fluvial de mărfuri și călători.

Principalul merit al noului act normativ este că realizează un echilibru între actorii acestei industrii, obligând entitățile care administratrează infrastructura în numele statului să colaboreze cu agenții economici care o utilizează. Legea precizează mult mai clar și detaliat obligațiile administrațiilor portuare, stabilind indicatori de performanță pentru conducătorii lor, indicatori care vizează întreținerea infrastructurii portuare și asigurarea adâncimilor minime.

Actul normativ dă un impuls investițiilor din această industrie, stabilind cum se face concesionarea, subconcesionarea și închirierea domeniului public portuar. Pe de altă parte, se prevede ca, în cazul în care veniturile obținute de administrații din exploatarea infrastructurii portuare sunt insuficiente pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea acesteia, statul să aloce fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor.

Sunt lămurite aspectele privind rolul de autoritate al administrațiilor portuare, prin delegare de competență, și cele privind regimul concurențial al serviciilor de siguranță a navigației.

Este reglemetată, de asemenea, înființarea Consiliului de supraveghere din domeniul naval, un organism indepedent, care va funcționa în cadrul Consiliului Concurenței. El va urmări ca administrațiile portuare să pună infrastructura la dispoziția utilizatorilor în condiții nediscriminatorii, să avizeze mecanismul de fundamentare a tarifelor de utilizare a infrastructuri portuare, să supravegheze dialogul dintre administrații și comunitatea portuară și să rezolve o serie de plângeri.

Pe viitor, administrațiile portuare vor fi obligate să utilizeze peste 50% din venituri pentru repararea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii. Prin derogare de la prevederile OG nr. 64/2001, pe viitor, maximum 25% din profitul net va putea fi repartizat sub formă de dividende acționarilor. Aceste schimbări legislative fac ca interesul național, întreținerea și dezvoltarea infrastructurii de transport a României să treacă înaintea interesului mărunt al acționarilor administrațiilor portuare.

Președintele României nu a apucat să promulge legea, întrucât aceasta a fost contestată, la Curtea Constituțională, de către Guvernul Cioloș și Fondul Proprietatea. Instanța urmează să judece contestația pe data de 21 februarie 2017, după ce a amânat-o de două ori până acum.

Ieri, 16 februarie 2017, Organizația Patronală "Constanta Port Business Association" (Operatorul Portuar) și Federația Națională a Sindicatelor Portuare au organizat o conferință de presă dedicată acestei teme de mare interes pentru economia națională.

Ștefan Muntoiu - vicepreședintele Operatorului Portuar, Mircea Burlacu - vicepreședintele FNSP și avocatul Lucian Danilescu au criticat acțiunile Fondului Proprietatea, în calitate de acționar minoritar al CNAPMC și al altor companii cu capital majoritar de stat. Ei au subliniat faptul că presiunile acestuia pentru creșterea profitului și a dividendelor, cu prețul neglijării întreținerii infrastructurii și a investițiilor, pun în pericol interesele întregii economii naționale. Din documentele prezentate de organizatorii conferinței rezultă că pasaje întregi din contestația înaintată de Fondul Proprietatea la Curtea Constituțională se regăsesc în cea depusă de Guvernul Cioloș. De-aici se poate trage concluzia că între aceștia ar fi avut loc o coordonare, că fostul Executiv ar fi lucrat la comandă. Instituțiile abilitate ar trebui să lămurească aceste aspecte.

Înființat în anul 2005, de Guvernul României, ca un sistem de despăgubire a persoanelor expropriate în mod abuziv, de regimul comunist, Fondul Proprietatea avea următoarea structură a acțio-nariatului la data de 30 decembrie 2016 (după capitalul subscris și vărsat): Ministerul Finanțelor Publice - 0,05%; persoane fizice române - 17,91%; acționari instituționali români - 14,12%; The Bank of New York Mellon - 35,89%; acționari instituționali străini - 21,24%; persoane fizice nerezidente - 3,32%; însuși Fondul Proprietatea - 7,59%.

După cum se constată, 60,45% din acțiunile cu drept de vot sunt în mâna străinilor, fapt ce demonstrează că Fondul Proprietatea s-a transformat într-o companie multinațională. Acționarul principal, The Bank of New York Mellon, este, la rândul său, o multinațională cu sediul în SUA.

Prin intermediul Fondului Proprietatea, acționarii instituționali străini numesc administratori la Administrația Porturilor Maritime Constanța, Administrația Canalelor Navigabile, Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, Oil Terminal și la multe alte companii ale statului. Grav este faptul că aceștia fac presiuni pentru creșterea profitului și dividendelor în dauna investițiilor, a dezvoltării infra-structurii, iar în unele cazuri, abuzând la dreptul la justiție, ajung să blocheze bunul mers al companiilor și modificarea legislației.

Ținând cont de gravitatea acțiunilor Fondului Proprietatea, este necesară intervenția urgentă a Guvernului și a Parlamentului României. Pe de o parte, e necesară elaborarea unui act normativ care să reglementeze etica acționarilor și responsabilitățile lor în menținerea și dezvoltarea infrastructurii și a capacităților strategice pentru economia și societatea românească, iar pe de altă parte, ar trebui constituită o comisie parlamentară care să analizeze rolul jucat de Fondul Proprietatea în raport cu infrastructura economiei naționale. 

Comentează știrea

Portuar
19 februarie 2017
Cine pune in pericol portul?

Pozele celor care au tinut evenimentul sunt graitoare. Monopolul (cine are monopolul operational in port?) face imposibila dezvoltarea. Locurie le munca sunt la un minim istoric, sindicatele sunt una cu operatorii iar administratia (cine este administratia portului ? au fost si ei intrebati?) este pentru moment cu botul pe labe. Iarasi vorbim despre multinationale, Soros, conspiratie? Pai Fondul Propietatea are cateva amarate de procente iar majoritarul este APMC. Cum naiba sa decida un minoritar in fata ditamai majoritarul? Mai "domnilor" , ne credeti prosti pe toti? Jurnalistii spun ce li se comunica dar comunicatul nu este unul cinstit. Ca FP nu trebuia sa fie sub nicio forma aici, ca APMC nu trebuie sa faca profit pentru ca este o autoritate, ca taxele (microscopice) ale operatorilor trebuiesc privite ca o redeventa si sprijinite sa investeasca prim mecanisme moderne dar fara sa puna monopol, asta este o alta analiza. Asa ca ...."taur foaie" - in engleza

Cunoscator
19 februarie 2017
Portuar

Apsolut tot ce se spune aici in articol este adevarat. Ooperatori nu mai au vlaga, sint falimentari si nu se poate dezvolta, Fondul Proprietatea suge toti bani portului, Federatia Sindicatelor Portuare este impotriva celor pe care operatori portuari -Constanta Port Business Association ii considera dusmani, portu nu se mai poate dezvolta. Acesti domni au spuso clar, nu o mai suciti in toate felurile ca nu va crede nimenea. APCul este de acord si de aia nu a mai venit la discutie, asa ca nu va mai bagati unde nu va ferbe oala. Toti oameni vede ca sunt destepti acum , nu mai este ca pe vremea comunismului. Felicitari, articol foarte adevarat.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2668 secunde