Cine este de vină că avem o armată de rebuturi educaționale și de inadaptați?

Duminică, 07 Octombrie 2018
2161
Deunăzi, un flăcău zdravăn și cu înfățișare plăcută cerșea în parcarea unui hipermarket din centrul Constanței. L-am întrebat:

- De ce nu muncești? Ești tânăr, în putere. Poți să-ți câștigi existența făcând ceva util. Nu ți-e jenă să stai cu mâna întinsă?

Individul era imun la astfel de mustrări, căci nu mi-a dat nicio atenție și a continuat să cerșească.

Peste drum, o femeie între două vârste, ce nu părea a fi altceva decât o persoană respectabilă, făcea "de gardă" în fața magazinului de produse de panificație. Văzându-mă că dau să intru, s-a oferit:

- Să vă deschid ușa!

Am refuzat-o:

- Mulțumesc, nu-i nevoie!

Ajuns în stabiliment, am întrebat-o, în glumă, pe vânzătoare, arătându-i spre femeia din ușă:

- Magazinul dumneavoastră a angajat ușier?

- Nu, domnule, e o cerșetoare. O vreme, a lucrat la noi, în întreprinderea noastră. Se vede că nu i-a plăcut să muncească, pentru că într-o zi și-a dat demisia și, de atunci, trăiește din pomeni.

Mi-am adus aminte de aceste personaje jalnice auzindu-l pe ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, vorbind despre deficitul de forță de muncă din România, care a ajuns la circa un milion de persoane.

Resurse umane există, a afirmat demnitarul. Potrivit socotelilor sale, dintre cele 200.000 de persoane care trăiesc din ajutoare sociale, o parte pot munci, iar dintre cele 800.000 de persoane cu dizabilități, cam 300.000 de persoane ar putea presta o activitate.

"Putem să îi implicăm să fie activi. Putem face acele întreprinderi sociale, să le punem pe picioare, să meargă, chiar să stimulăm angajarea acestor persoane, pentru că nu mai stă omul acasă așteptând în fața geamului. Devine activ, îl pui în viața activă. Îi păstrezi ce primește el de la stat, dar ca să fie angajat într-o companie vii și plusezi, pentru că tu îl recâștigi pe acel angajat, în zona activă", a spus Teodorovici.

Potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică, circa 281.000 de persoane din România declarau, în anul 2017, că vor să muncească, dar nu căutau de lucru sau nu erau disponibile să înceapă lucrul.

O altă resursă o reprezintă cea a persoanelor subocupate. Anul trecut, 277.000 de persoane care lucrau cu program parțial au declarat că sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent.

Faptul că societatea românească nu este în stare să pună în valoare aceste uriașe resurse de forță de muncă are numeroase cauze: criza profundă a sistemului de învățământ, ruptura dintre acesta și nevoile economiei naționale, fiscalitatea ridicată aferentă muncii, politica deliberată a salariilor mici din economie, încurajarea nemuncii prin intermediul asistenței sociale, lipsa măsurilor active pentru eliminarea cerșetoriei și vagabondajului, dar mai ales criza morală ce a dus la răsturnarea ierarhiei valorilor societății și detronarea muncii din fruntea ei. Toate acestea și multe altele au deformat personalitățile unei mase uriașe de indivizi, i-au privat de posibilitatea de a învăța o meserie utilă, căutată pe piața muncii, de a-și pune în valoare aptitudinile și a căpăta încredere în propriile forțe, transformându-i într-o armată de inadaptați.

Iar în acest timp, agenții economici români se plâng de lipsa lucrătorilor calificați, fiind nevoiți să recruteze muncitori din Orientul Îndepărtat.

Vina pentru toate acestea aparține, în primul rând, partidelor politice care s-au perindat la putere și tuturor guvernelor post-decembriste. Sunt ferm convins că actualii guvernanți nu vor face mai nimic pentru a schimba starea de lucruri. Este nevoie de o strategie complexă și de acțiuni care să ajungă la cauze, care să conducă la prevenirea apariției de noi "rebuturi educaționale", este nevoie de efort pentru a recupera fiecare individ apt de muncă. Dumneavoastră, stimați cititori, credeți că Guvernul Dăncilă este capabil să se înhame la o asemenea lucrare?


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.3554 secunde