Cine are nevoie de Institutul Român de Comerț Exterior?

În loc să reducă birocrația și cheltuielile, Guvernul Ponta umflă și mai mult aparatul bugetar. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern va fi înființat Institutul Român de Comerț Exterior. Acesta va funcționa în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului și, practic, îl va dubla, preluându-i mare parte din atribuții.

Institutul va avea competențe privind: promovarea obiectivelor economice ale României în străinătate, elaborarea proiectelor de acte normative, reprezentarea pe plan internațional, monitorizarea îndeplinirii obligațiilor ce decurg din angajamentele față de UE, precum și a strategiilor și programelor naționale, gestionarea fondurilor destinate, alocate de la bugetul de stat, atragerea fondurilor structurale și implementarea proiectelor de susținere a exportatorilor și promovării turistice a României, editarea de publicații, organizarea evenimentelor de promovare internațională, realizarea acțiunilor de publicitate în mass-media pe piețele externe, realizarea materialelor promoționale pentru prezentarea ofertei de export, a oportunităților de afaceri și a potențialului economic al României, realizarea de studii în domenii de expertiză prioritare, emiterea avizelor și aprobărilor de specialitate, organizarea cursurilor de pregătire și perfecționare profesională în domeniul comerțului exterior, examinarea propunerilor partenerilor străini pentru efectuarea de investiții în România și multe altele.

Institutul va avea 173 posturi, din care 83 pentru rețeaua externă, finanțate de la bugetul de stat. Conducerea sa va fi exercitată de un președinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru. Schema echipei de conducere mai cuprinde un vicepreședinte și mai mulți directori.

Personalul institutului va fi constituit din funcționari publici și personal angajat pe bază de contract individual de muncă. Funcționarii care își vor desfășura activitatea în străinătate, în cadrul birourilor de promovare comercial economică, vor avea calitatea de membri ai corpului diplomatic și consular al României.

Finanțarea activităților institutului se va realiza din venituri proprii și, în completare, prin subvenții de la bugetul de stat și din surse atrase.

Se pune întrebarea: este necesară această structură stufoasă și bugetofagă? Comerțul exterior al României a demonstrat că merge foarte bine fără ea. În anii de criză economică 2009 - 2013 și după, producția de export a fost motorul economiei naționale, fără să aibă nevoie de intervenția statului. Dimpotrivă, aceasta mai mult o încurcă. Dacă statul român vrea să stimuleze producția, investițiile și exportul, ar face bine să reducă taxele și impozitele, iar pentru aceasta trebuie să mai desființeze din structurile cheltuitoare și inutile.