Cererea de personal navigant nebrevetat a explodat! Ofițerii maritimi români sunt căutați pe piață

„Piața internațională a shipping-ului se confruntă de mai mulți ani cu o criză de personal nebrevetat, care a fost provocată de armatori – a declarat, pentru cotidianul «Cuget Liber», profesorul universitar dr. inginer Haralambie Beizadea, directorul general al companiei Arpinav.

În efortul lor de a reduce cheltuielile au adus marinari din China, Filipine și Vietnam, care acceptă să stea câte nouă luni și chiar doi ani la bordul navelor. În aceste condiții, cheltuielile cu schimburile de echipaje sunt foarte mici. Treptat, au renunțat la nebrevetații europeni, printre care și cei români. Pandemia a generat un fenomen invers. Fiind mari probleme de mobilitate la nivel internațional, armatorii europeni sunt nevoiți să-și asigure forța de muncă de pe piața locală. Acum au început să caute nebrevetați în spațiul comunitar, dar nu mai găsesc. Mulți dintre nebrevetați, în special cei tineri, s-au reprofilat între timp, angajându-se la uscat. Fitterii – spre exemplu – și-au găsit de lucru în șantierele navale. Câștigă mult mai bine și beneficiază de avantajele muncii la uscat. Ca urmare, nebrevetați nu se găsesc în acest moment. Criza economică generată de pandemie a afectat piața navelor de mare tonaj, de la 40.000 – 50.000 tdw în sus (tancuri petroliere, tancuri de produse petroliere și, chiar, portcontainere). Importatorii apelează la nave mai mici. Drept urmare, pe piața forței de muncă din shipping a apărut o mișcare de personal dinspre flotele cu nave de mare capacitate spre cele cu capacitate mică și medie.

Țări precum Franța aveau mulți ofițeri maritimi care lucrau în activități conexe shipping-ului. Întrucât volumul de activitate de la uscat s-a redus, mulți dintre ei s-au reîntors pe mare. Sistemul de protecție națională îi obligă pe armatorii francezi să angajeze, cu prioritate, navigatorii din propria țară. Din această cauză, companiile de crewing din România care lucrează cu acești armatori se confruntă cu situația ca ofițerii români să fie refuzați. În prezent, la companiile cu care lucrăm nu există locuri de practică pentru cadeții români. Totul ține de politica națională. Câtă vreme România nu are nave sub pavilionul său nu poate impune ambarcarea lor. Franța, prin politica națională, îi obligă pe armatori să pregătească un număr de cadeți la bordul navelor.”

Cererea, mai mare decât oferta

La rândul său, Florin Urziceanu – directorul companiei AB Crewing a declarat: „Din cauza imposibilității efectuării schimburilor de echipaje, mai ales a navigatorilor asiatici, care de regulă efectuau voiaje pe o durată mai lungă, cu pauze relativ scurte, s-a ajuns la o criză a nebrevetaților. Sunt marinari care stau de 12 – 14 luni pe mare și nu pot fi schimbați pentru că sunt foarte multe restricții. Europa stă mai bine cu schimburile de echipaje. Mai greu este cu schimburile din Asia și Australia. Pentru moment, cererea de personal navigant este mai mare decât oferta din piață, în special pe segmentul nebrevetaților. Mulți dintre nebrevetații români și-au găsit alte activități la uscat sau au ieșit la pensie. Din păcate, în România, nimeni nu mai pregătește această categorie de personal navigant, iar salariile de pe mare sunt mai puțin atractive pentru ei decât cele de la uscat, din șantierele navale.

Criza locurilor de practică pentru cadeți se menține. Mulți armatori se feresc să ia cadeți din cauza dificultăților de repatriere.”

Romeo Stavăr – Vergea este președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Crewing din România și, totodată, directorul executiv al agenției de crewing CMA Ships România. Răspunzând întrebărilor ziarului „Cuget Liber”, a declarat următoarele:

„Spre deosebire de Europa, multe dintre țările asiatice nu au un răspuns adecvat privind restricțiile de deplasare pe timpul pandemiei. Drept urmare, mare parte dintre armatori s-au orientat oferind mai multe locuri de muncă ofițerilor și nebrevetaților europeni, chiar dacă acest lucru presupune costuri mai mari. Este greu de spus cât va dura această tendință. Compania noastră a avut de câștigat ca număr de locuri de muncă pe nave, pentru personalul navigant român. Cererea de nebrevetați a crescut peste noapte. Din păcate, sunt foarte greu de găsit. În România, nu mai are cine să-i pregătească, iar armatorii vor oameni deja formați, cu experiență. Pe de altă parte, fitterii preferă să lucreze în șantierele navale din țară și străinătate, fiind la fel de bine plătiți ca și pe mare. Noi continuăm programul de pregătire a cadeților, cu armatorii pe care în reprezentăm și care preferă ofițeri europeni. După o perioadă de întrerupere din cauza restricțiilor de circulație, l-am reluat.”

Deficitul de ofițeri crește

La sfârșitul săptămânii trecute, Drewry - o companie de consultanță și cercetare în domeniul shipping-ului - a prezentat un studiu privind evoluția pieței forței de muncă marinărești. Autorii estimează că actualul deficit de ofițeri din flota mondială va crește în perioada următoare, din cauza atractivității tot mai reduse a unei cariere pe mare, în condițiile restricțiilor impuse de pandemia Covid-19. Totodată, din cauza problemelor de securitate sanitară cu care se confruntă marii furnizori de forță de muncă marinărească din Asia, flota mondială își va asigura mult mai greu necesarul de nebrevetați.