Cercetarea științifică și inovarea au ascuțit competiția dintre statele lumii. România, în plutonul codaș

Schimbările din lumea de astăzi se petrec cu o viteză de neimaginat în urmă cu jumătate de secol. Meritul accelerării transformărilor tehnologice le revine cercetării științifice și inovării – cei doi zei care domină aceste timpuri. Marile puteri ale lumii fac eforturi să rămână în primele rânduri ale creativității și inovației, să fie cele care dictează cursul schimbărilor.

Pe ce poziție se află Uniunea Europeană în ierarhia mondială a inovării? Deasupra Chinei, Braziliei, Africii de Sud și Rusiei, dar în urma Coreei de Sud, Canadei, Australiei, Statelor Unite și Japoniei, arată un studiu al Comisiei Europene.

Tabloul de bord european privind inovarea

Intitulat „Tabloul de bord european privind inovarea 2021“, studiul evidențiază faptul că performanțele Europei în materie de inovare continuă să se îmbunătățească în toate țările comunitare. Suedia își păstrează poziția de lider al UE în materie de inovare, fiind urmată de Finlanda, Danemarca și Belgia, care dețin performanțe peste media UE.

Pe ansamblu, performanțele inovative ale UE au crescut cu 12,5% din 2014 până în prezent. Salturile cele mai mari, de 25%, le-au înregistrat Cipru, Estonia, Grecia, Italia și Lituania.

Alte patru state membre - Belgia, Croația, Finlanda și Suedia - au înregistrat o creștere de 15% - 25% a performanței. La rândul lor, Austria, Cehia, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos, Polonia și Spania și-au îmbunătățit performanța cu 10% - 15%. În sfârșit, zece state, printre care și România au înregistrat o îmbunătățire a performanței mai mică de 10%.

Coreea de Sud – țara cea mai inovatoare din lume – avea, în 2014, un scor mai mare cu 36% decât cel al UE. În anul 2021, diferența s-a redus la 21%.

95,5 miliarde euro pentru cercetare și inovare

În ultimele decenii, aproximativ două treimi din creșterea productivității Europei au fost determinate de inovare, arată raportul intitulat „Science, Research and Innovation performance of the EU, 2020”. Cercetarea și inovarea stimulează reziliența sectoarelor de producție, competitivitatea economiei și transformarea digitală și ecologică a societății.

Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, are alocat un buget de 95,5 miliarde euro și va contribui la accelerarea transformării digitale și ecologice în Europa. În aceeași perioadă, prin politica de coeziune vor fi investiți peste 56,8 de miliarde de euro în capacități de cercetare și inovare, digitalizare și competențe pentru a sprijini transformarea economică inovatoare și ecologică a regiunilor europene.

Programul „Acțiunile Marie Skłodowska-Curie”

Pe data de 22 iunie 2021, Comisia Europeană a lansat noi cereri de propuneri pentru a sprijini formarea, dezvoltarea competențelor și evoluția carierei cercetătorilor în cadrul programului „Acțiunile Marie Skłodowska-Curie” (MSCA), dedicat învățământului doctoral și formării post-doctorale.

Programul are un buget total de 6,6 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, bani ce vor folosiți pentru a sprijinii cercetători din întreaga lume, în toate etapele carierei lor și în toate disciplinele. „Acțiunile Marie Skłodowska-Curie” se adresează și instituțiilor, sprijinind programele de doctorat și postdoctorale, proiectele de colaborare în domeniul cercetării și inovării, încurajând cooperarea dincolo de mediul academic, inclusiv cu marile companii și cu IMM-urile. În 2021, prin acest program sunt puse la dispoziție aproximativ 822 de milioane euro.

În perioada 2014-2020, programul „Acțiunile Marie Skłodowska-Curie” a sprijinit peste 65.000 de cercetători din Europa și din afara ei, inclusiv 25.000 de doctoranzi. De asemenea, a finanțat peste 1.000 de programe internaționale de doctorat și a îmbunătățit legăturile dintre mediul academic și sectorul industrial, prin implicarea a 4.700 de companii și a aproximativ 2.200 de IMM-uri. În cursul aceleiași perioade, peste 8.450 de organizații din peste 130 de țări au participat la acest program.

Inventica românească, în declin

Potrivit Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare din România cuprinde 263 organizații publice și circa 600 de întreprinderi. Dintre organizațiile publice, 56 sunt universități publice autorizate, 46 sunt institute naționale de cercetare - dezvoltare, iar 65 sunt instituții de cercetare și centre ale Academiei Române. La rândul ei, Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic cuprinde 50 organizații specifice: centre de transfer tehnologic, centre de informații tehnologice, incubatoarele de tehnologie și afaceri, 4 parcuri de știință și tehnologie.

Din păcate, munca acestor numeroase forțe angrenate în cercetare și inovare dă roade din ce în ce mai puține. Potrivit statisticilor Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, numărul cererilor de brevet de invenție a scăzut de la 6.133, în 1989, la numai 864, în 2020, iar numărul brevetelor acordate s-a redus, în același interval de timp, de opt ori, de la 2.913 la 368.