Ce le datorează România agențiilor de crewing?

3958
Ce le datorează România agențiilor de crewing? - celedatoreazaromania-1548454276.jpg

Articole de la același autor

Agențiile de crewing (furnizoare de echipaje pentru companiile de navigație) au apărut în România, în anii ’90, în timpul crizei flotei maritime naționale. Ele și-au asumat misiunea de a salva miile de navigatori români care își pierdeau locurile de muncă, plasându-i pe piața shipping-ului internațional. În acei ani, se petrecea o schimbare dureroasă: România se transforma, dintr-o putere maritimă, în furnizor de forță de muncă ieftină și bine pregătită pentru flotele lumii.


Prima agenție de crewing, Arpinav, a fost înființată în 1992, la Constanța, de un navigator român: comandantul de cursă lungă Dan Urecheanu, care se stabilise în Franța înainte de prăbușirea dictaturii ceaușiste. Arpinav a deschis drumul navigatorilor români spre flota franceză.


Exemplul lui Urecheanu a fost molipsitor. Cele mai multe dintre companiile de crewing din România au fost înființate tot de navigatori. Mulți dintre ei lucraseră în anii ´90 pe navele flotelor străine, iar cel mai important capital cu care intraseră în această afacere era încredere obținută din partea armatorilor. 
Desigur, pe lângă agențiile de crewing serioase, au apărut destui "rechini", firme și persoane fizice, care practicau tot felul de comisioane și-i înșelau pe navigatorii, promițându-le locuri de muncă. 


Sub presiunea Sindicatului Liber al Navigatorilor au fost adoptate primele reglementări în domeniu - HG 112/1996  și HG 10/1997 - și lucrurile au început să se așeze. Legislația românească s-a dovedit a fi încurajatoare pentru navigatori și agențiile de crewing serioase. 


La 16 octombrie 1997, erau autorizate, de Ministerul Transporturilor,15 agenții de crewing. În iunie 2001, când din flota românească mai rămăsese doar umbra ei, numărul lor crescuse la 52. Dar pe lângă firmele care lucrau la lumina zilei, existau numeroase altele care operau în afara legii.


Tot în 2001 a fost înființată Asociația Companiilor de Crewing din România, care și-a asumat rolul de a reprezenta interesele membrilor săi în raporturile cu Autoritatea Navală Română și Ministerul Transporturilor. 
La data de 6 octombrie 2011, împreună cu organizațiile similare din Croația, Letonia, Polonia și Slovacia, aceasta avea să pună bazele Asociației Eurocrew. 


În anii care au trecut de la dispariția flotei naționale numărul firmelor de crewing s-a dublat. La data de 25 ianuarie 2019, erau autorizate 114 agenții de crewing, din care: 89 în municipiul Constanța, 7 în București, 4 în Tulcea, 3 în Galați, 2 în Brașov și câte una în Brăila, Mangalia, Eforie Nord, Drobeta Turnu Severin, Ovidiu, Agigea, comuna Cumpăna (Constanța), comuna Cerchezu (Constanța) și comuna Hărman (Brașov).


Pe de altă parte, s-a produs și o schimbare de calitate. O serie de agenții au trecut de la simpla furnizarea de forță de muncă la crew-management. Este vorba de o activitate complexă, care implică numeroase servicii pentru companiile de navigație: planificarea forței de muncă, instruirea ei, plata salariilor, urmărirea carierei navigatorilor de la A la Z. Practic, armatorii și-au externalizat, în România, o parte din serviciile de personal. Aceasta a făcut ca valoarea adăugată a serviciilor oferite de companiile de crewing românești să crească.


Declanșarea crizei shipping-ului internațional la începutul anului 2009, a determinat o serie de companii de crewing să se orienteze și spre alte sectoare de activitate și categorii de personal cerute de piață. Astfel au început să furnizeze echipe de reparații pentru navele străine, muncitori calificați pentru șantierele navale din România și străinătate, lucrători pentru alte industrii, de peste graniță. 


Care sunt performanțele financiare ale furnizorilor de forță de muncă marinărească? Iată câteva exemple: potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe, în anul 2017, firma Barklav SRL a obținut, venituri de 2.448.875 lei și un profit brut de 175.588 lei, cu un personal mediu de 11 angajați; Capital Shipping & Trading SRL - venituri de 1.948.925 lei, un profit brut de 250.209 lei, cu 12 angajați; CMA CGM România SRL - venituri de 18.616.567 lei, un profit brut de 149.015 lei, cu 37 angajați; Dohle Manning Agency SRL - venituri de 5.519.694 lei, un profit brut de 9.699 lei, cu 58 angajați; Fair Play Maritime SRL - venituri de 2.633.438 lei, un profit brut de 502.962 lei, cu 7 angajați; Professional Selection RB SRL - venituri de 16.149.496 lei, un profit brut de 2.073.545 lei, cu 100 angajați. 


După cum se constată crewing-ul nu este doar un serviciu de o extraordinară utilitate, care asigură, anual, cel puțin 15.000 de locuri de muncă pe mare și alte câteva sute la uscat, ci și o afacere generatoare de importante venituri și de profit. Datorită agențiilor de crewing, România a rămas pe harta shipping-ului internațional.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3986 secunde