Mai multe ştiri online:

Ce face Oieria Palas pentru fermierii români

Ştire online publicată Miercuri, 17 Aprilie 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
„În viziunea noastră, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor - Palas din Constanța este în subordinea crescătorilor de oi. Răspundem comenzilor pe care le primim

de la asociațiile de crescători”, a declarat,

pentru cotidianul „Cuget Liber“, directorul institutului, Radu Răducu.

Cum sunt ajutați fermierii? „În primul rând, prin producerea progresului genetic (animale de reproducție și material seminal de la animale cu înaltă performanță productivă) spre direcția de producție dorită de crescători: fie producția de lapte, fie cea de lână. Institutul a avut grijă ca patrimoniul genetic pe care l-a creat să corespundă unor standarde de calitate bine stabilite, aliniate la cele din Uniunea Europeană”, a precizat directorul institutului, Radu Răducu.

În cazul rasei Merinos de Palas, foarte mulți crescători doresc să achiziționeze berbeci de la institut datorită calității ridicate a lânii, în special a fineței acesteia.

Rasele Merinos de Lapte și Merinos de Carne sunt foarte căutate pentru performanțele lor morfo-productive. La rasa de carne, tineretul ovin îngrășat asigură rezultate comparabile cu cele mai bune rase din Europa. Avantajul este că rasa Merinos de Carne este mult mai adaptată condițiilor din România decât rasele din import.

La această oră, institutul deține un efectiv matcă tânăr, viguros și performant de 4.250 de ovine, din care 1.700 de miei din acest an. Drept urmare, anual pot fi livrați, numai de la baza din Palas, 400 - 500 de masculi și femele, respectiv 200 de animale de reproducție și 300 ovine din rândul tineretului și adulților.

„Nu numai că am creat, producem și livrăm reproducători pentru crescători, dar ne-am diversificat cercetările. Suntem în curs de definitivare a unei linii prolifice, pe care dorim să o omologăm ca rasă. Are la bază Merinosul de Palas și rasa Romanov (o rasă cu prolificitate mare). Noua linie de animale are o prolificitate foarte mare, de 160 de miei la 100 de oi, în medie. Am început, în 2018, să realizăm combinații între femele din această linie și berbeci de reproducție din două rase foarte bune pentru producția de carne. Rezultatele obținute la prima generație de metiși sunt excepționale: spor de greutate și viteză de creștere foarte bună, animalele sunt rezistente și adaptate condițiilor din România. Rezultatele trebuie verificate timp de câteva generații, pentru a avea un răspuns sigur”, a declarat Radu Răducu.

Modelare genetică de laborator

În esență, munca cercetătorilor institutului este o activitate de modelare genetică, pe cale naturală. Ea cuprinde operațiuni de proiectare a rezultatului dorit, de selecție și combinare a raselor de animale ce servesc proiectului, de creștere și urmărire timp de mai multe generații a metișilor obținuți. Este un proces îndelungat, obținerea rasei dorite putând dura până la 30 de ani.

Poate fi înlocuită metoda naturală cu modelarea genetică de laborator?

„Deja, în unele domenii se face, dar fiind vorba de o specie constituită din efective foarte-foarte mari în fiecare țară (în România sunt 200 de milioane de ovine), mă îndoiesc că ar fi posibil. Doar experimental, la scară redusă, se poate realiza modelarea genetică de laborator. Cea mai bună metodă și de folos crescătorilor de animale este cea pe care o practicăm în prezent, de realizare a progresului genetic însoțit de un progres tehnologic de creștere și exploatare pentru fiecare linie sau rasă de animale”, a declarat Radu Răducu.

v v v

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor - Palas din Constanța (Oieria Palas, cum este cunoscută de localnici) se află în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice. La sfârșitul anului 2016, a fost reorganizat ca instituție publică, cu personalitate juridică. În componența sa au intrat, prin absorbție, stațiunile de cercetare - dezvoltare din Bilciurești (Dâmbovița), Reghin (Mureș) și Rușețu (Buzău).

Între 55% și 60% din finanțarea activității institutului, în special cercetarea, este asigurată de la bugetul Ministerului Agriculturii, prin Academia de Științe Agricole și Silvice. Diferența provine din resursele proprii (producție, cercetare) și din subvențiile primite de la APIA, pentru teren și animale. 

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.6008 secunde