CCINA, 130 de ani de la înființare până la lupta cu criza economică

Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța a sărbătorit, ieri,
20 de ani de la reînființarea instituției și 130 de ani de la înființarea primei Camere de Comerț a Dobrogei. Cu acest prilej, președintele CCINA, Mihai Daraban,
a fost gazda unei reuniuni aniversare, în cadrul căreia au fost omagiați și premiați fondatorii Camerei.

Mihai Daraban a prezentat invitaților câteva file din istoria instituției pe care o reprezintă, de la înființare și până în zilele noastre, marcând principalele evenimente care și-au pus amprenta pe existența ei. "La numai doi ani de la sfârșitul Războiului de Independență, în 1880, avea să fie înființată prima Cameră de Comerț a Dobrogei, la Constanța, sub numele "Camera de Comerț a Circumscripției XV", cuprinzând comercianții din județele Constanța și Tulcea. Dacă avem în vedere că, la Londra, prima cameră de comerț a apărut abia în 1882, atunci putem să ne mândrim că instituția similară de la Constanța este mai veche cu doi ani decât cea londoneză. Cu acest prilej al dublei aniversări, adresez sincere mulțumiri tuturor oamenilor de afaceri și persoanelor care au contribuit la înființarea și la buna funcționare a Camerei constănțene", a punctat Mihai Daraban în deschidere.
Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța a renăscut în anul 1990, după mai bine de 50 de ani de când fusese desființară. Până în luna iulie a anului 1990, se înființaseră 12 camere de comerț și industrie, în România, printre care și cea a județului Constanța. Potrivit lucrării "Monografia Camere de Comerț Constanța", începuturile activității au fost dificile, fără a beneficia de un sprijin real din partea autorităților locale. CCINA s-a impus, însă, la scurt timp, ca una dintre cele mai active și mai puternice din România, fapt datorat, în mare parte, comunității de afaceri din județul Constanța, economiei județului și în special a Portului Constanța.

211 târguri organizate în 20 de ani
Timpul a trecut și Camera s-a dezvoltat chiar și în ciuda piedicilor și frânelor venite din partea autorităților locale.
"Una dintre cele mai importante realizări ale Camerei noastre, din ultimii ani, considerăm că a fost extinderea, în anul 2009, a sediului, cu încă un etaj, prin accesarea de fonduri europene nerambursabile, printr-un proiect de cooperarea transfrontalieră, în cadrul căreia s-a înființat Centrul de Afaceri și Inovarea EURODOBROGEA, care cuprinde săli de conferințe cu toate dotările necesare pentru funcționarea unui asemenea centru modern", a declarat președintele CCINA.
În continuare, Mihai Daraban i-a pre-miat pe membrii fondatori ai CCINA, membrii Colegiilor și membrii Curții de Arbitraj.
În cei 20 de ani de activitate, numărul membrilor Camerei a crescut de la 124, câți erau în 1990, la peste 1.400 în 2010, din care 500 sunt membri activi, iar ponderea firmelor membre ale CCINA Constanța la PIB-ul județului este de peste 65%.
De asemenea, în ultimii 20 de ani, CCINA a organizat: peste 430 de cur-suri profesionale, cu 11.790 cursanți, 458 de seminarii, simpozioane și prezentări de firme, 24 de burse de finanțări și burse de contacte între bănci și firme, 211 expoziții și târguri cu peste 8.300 de firme participante, 143 de misiuni economice în străinătate, primirea a 154 de delegații străine.

10 măsuri pentru relansarea economiei
CCINA Constanța s-a implicat și în combaterea crizei economice în mediul economic. Cu prilejul ședinței biroului de conducere a Camerei de Comerț și Industrie a României, din iulie 2010, Mihai Daraban a formulat un set de 10 propuneri pentru redresarea economică a țării:
1. Plata imediată a tuturor datoriilor restante pe care statul român le are la firmele private;
2. Renunțarea, de urgență, la obligativitatea de plată a impozitului minim obligatoriu pentru firme;
3. Renegocierea contractului de împrumut cu FMI, BM și UE;
4.Reducerea cotei unice de impozitare la cel mult 10%;
5. Adoptarea unei reglementări prin care, pentru o perioadă limitată de timp, firmele nou înființate să fie scutite de la plata impozitului pe profit;
6. Scutirea de plata impozitului pe profitul reinvestit;
7. Măsurile de stimulare a înființării de noi societăți comerciale să fie însoțite de un program național de reconversie și calificare;
8. Guvernul să creeze un program special de promovare a antreprenoriatului, prin organizarea de cursuri și introducerea ca disciplină obligatorie în liceu;
9. Reluarea programului de investiții guvernamentale;
10. Crearea de noi instrumente de susținere și promovare a exporturilor de produse românești.