Câți ofițeri pregătiți la Universitatea Maritimă din Constanța ajung pe mare

În ciuda crizei prelungite din shipping-ul internațional și a faptului că țara noastră nu mai are nicio navă maritimă comercială, numărul ofițerilor români continuă să crească. "Învățământul marinăresc exercită o mare atracție în rândul tinerilor. Fenomenul are o motivație simplă: numărul absolvenților care reușesc să pătrundă pe piața muncii este mai mare decât în cazul multor facultăți, iar locurile de muncă din shipping-ul internațional asigură câștiguri superioare activităților de la uscat. Drept dovadă, dacă procentul de promo-vabilitate la Bacalaureat, în zona noastră, în acest an, a fost de numai 36% - 37%, Universitatea Maritimă din Constanța nu a avut o problemă majoră în a înmatricula studenți " - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", prof. univ. dr. ing. Cornel Panait, prorector pentru relații internaționale și dezvoltare instituțională. Un departament al UMC urmărește ce se întâmplă cu absolvenții instituției, imediat după absolvire. Potrivit statisticilor realizate: 997 (61,13%) dintre cei 1.631 de absolvenți ai promoției 2009 au reușit să obțină un contract de îmbarcare până la sfârșitul acelui an; în 2010 - 384 (64%) dintre cei 600 de absolvenți; în 2011 - 249 (51,87%) din totalul de 480 de absolvenți. Câte alte facultăți au oferit un indice de integrare în producție de 51% - 61%, imediat după absolvire, în anii de criză economică? O temă ce revine ca un lait motiv în dezba-terile privind navigatorii români este aceea a calității pregătirii lor. Criticile nu vin din partea armatorilor străini ori a instituțiilor internaționale. Dimpotrivă, angajatorii din flota mondială apreciază profesionalismul românilor, după cum rezultă din numeroasele declarații și interviuri acordate ziarului "Cuget Liber". "Culmea-culmilor este că zvonurile privind degradarea școlii românești de navigație sunt lansate de navigatori din promoțiile mai vechi"  - atenționează prorectorul. "Toată lumea trebuie să înțeleagă faptul că facultățile de profil din România sunt obligate să răspundă cerințelor unui sistem de navigație global. Noi nu suntem liberi să facem cum credem în universitățile noastre și, la sfârșit, să declarăm cine e bun și cine nu-i bun să plece pe mare. Reacțiile beneficiarilor muncii noastre sunt pozitive. Companii de navigație din Germania, din Olanda - care nu pot fi bănuite că ar face declarații gratuite - au apreciat nivelul de pregătire al absolvenților UMC. De altfel, numărul contractelor încheiate de universitatea noastră cu companiile de crewing sau direct cu armatorii, pentru organizarea stagiilor de cadet și angajarea lor după obținerea brevetului este în creștere: 33 în 2010; 39 în 2013; 42 în 2014. Spre exemplu, în acest an, UMC a avut 22 de cadeți în flota Japoniei, 36 cadeți în flota companiei germane Peter Döhle, 38 cadeți în cea a armatorului CMA CGM și 47 cadeți la Maersk. Faptul că giganții shipping-ului mondial preiau cadeții noștri demonstrează că sistemul de pregătire din UMC produce tipul de marinari de care ei au nevoie. Navele din zilele noastre sunt uzine din ce în ce mai mari, cu un nivel tehnologic foarte înalt. Iată că pe aceste nave, UMC reușește să trimită cadeți și ofițeri."

Învățământul marinăresc românesc se află pe "lista albă" a Agenției Europene de Siguranță Maritimă (EMSA), întrucât respectă întrutotul cerințele STCW 1978 (Convenția internațională privind standardele de instruire, certificare și efectuare a serviciului de cart pentru navigatori). "UMC a reprezentat eșantionul universitar din România, supus verificării de către EMSA. Din totalul criteriilor analizate, doar două nu le îndeplineam la momentul respectiv: dezvoltarea unui laborator de acționări hidraulice și existența unei platforme exterioare pentru stins incendii. În prezent, avem cel mai modern poligon de stins incendii, din România și lucrăm la rezolvarea celei de a doua neconformități" - relatează Cornel Panait. În lume există numeroase "fabrici de diplome", de rebuturi profesionale, de pseudo-navigatori. Spre exemplu, sistemul de învățământ din Filipine a fost pus, de EMSA, pe "lista neagră". La auditul din 2006, au fost constatate numeroase abateri de la STCW. La fel, la auditul din 2010 și din octombrie 2013. Din cine știe ce interese, frustrări sau din lipsă de informații, unii conaționali încearcă să lipească o astfel de etichetă pe "fruntea" UMC. Feed-back-ul dat de piața shipping-ului internațional, timp de două decenii, și certificarea EMSA arată că UMC este o fabrică de competențe pentru export.