€ 4.7223
£ 5.2846
$ 4.1455

Mai multe ştiri online:

Câte voturi aduce creșterea salariului minim pe economie la 2050 de lei?

Ştire online publicată Joi, 27 Septembrie 2018. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
La începutul lunii august 2018, ministrul de Finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, a lansat un atac împotriva salariului minim pe economie, susținând că acesta ar trebui să fie reglementat doar în sectorul public, iar în cel privat să aibă un rol de referință. Cum era de așteptat, colegii de partid și din guvern nu l-au luat în serios. Doar nu erau nebuni să se renunțe la instrumentul aducător de voturi.

Drept dovadă, pe data de 24 septembrie 2018, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat că salariul minim brut pe economie va crește de la 1.900 de lei, cât este în prezent, la 2.050 de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2019. Și pentru a fi și mai convingătoare, a dezvăluit faptul că se lucrează la o hotărâre de guvern în acest sens.

Declarația ministrului Muncii vine într-un moment critic pentru principalul partid de guvernământ și liderul său, Liviu Dragnea, care se prăbușesc în sondaje. Oare ce i-ar mai putea opri din picaj? Păi, ce-ar putea fi mai potrivit decât o creștere a salariului minim pe economie? Ia să vedem, câte voturi ar putea aduce, teoretic, această măsură? Dacă la data de 31 august 2018 erau 5.549.359 de salariați, iar dintre aceștia 46% sunt plătiți cu salariul minim pe economie, rezultă că de această creștere de 150 de lei brut vor beneficia 2.552.705 votanți. Hopa! Asta-i soluția! Așa se câștigă electoratul.

Din punct de vedere politic, lucrurile par simple, dar se complică atunci când agenții economici trebuie să suporte majorarea. Au, oare, puterea financiară să o facă? Întrebarea i-am adresat-o lui Iulian Gropoșilă, președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Constanța (PIMM).

„Această măsură este neavenită pentru mediul de afaceri. Cele mai afectate vor fi întreprinderile mici și mijlocii, pentru că sunt cele mai sensibile la deciziile birocratice ale Guvernului. De nenumărate ori am spus că salariul minim trebuie să fie corelat cu productivitatea muncii, pentru că altfel multe IMM-uri vor fi împinse spre faliment. Lucrurile sunt foarte clare. În ultimii ani am avut creșteri abrupte ale salariului minim, care au bulversat mediul de afaceri și au scos IMM-urile românești din piață. Această nouă decizie politică va face ca multe IMM-uri să îngroașe rândurile firmelor falimentare. Categoric, măsura nu are un scop social sau economic, ci unul electoral. Salariul minim pe economie a început să fie utilizat ca instrument electoral, creșterea lui fiind clar corelată cu cerințele politice în această direcție. Organizația noastră a solicitat mereu să se instituie un mecanism de creștere a salariului minim, care să țină cont de productivitatea muncii, de inflație și de alte considerente economice care să justifice majorările salariale. În prezent, nu avem nici măcar un studiu de impact privind acest nou demers”, a declarat președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Constanța.

Mă îndoiesc că ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, își pune problema că un număr mare de IMM-uri nu pot suporta creșterea salariului minim și vor fi nevoite să tragă obloanele ori să treacă în zona gri ori neagră a economiei. Nu cred că se gândește la bieții lucrători care își vor pierde locurile de muncă în urma acestei decizii politice.

Trebuie precizat, stimați cititori, că România a avut un mecanism de stabilire a salariului minim pe economie și pe ramură, prin intermediul negocierilor colective între organizațiile sindicale și patronale. Era un mecanism ce respecta spiritul economiei de piață, care a funcționat până în anul 2011, când Guvernul Boc a modificat Codul Muncii, Legea sindicatelor și a adoptat noua Lege a dialogului social. Schimbările aduse au lăsat fără vlagă structurile federative și confederative sindicale, lipsindu-le de mijloacele pe care se bazau forța și unitatea lor: reprezentativitatea și contractele colective de muncă la nivel național și de ramură.

Odată cu desființarea mecanismului negocierilor colective la nivel național și de ramură, creșterea salariului minim pe economie a ieșit de sub controlul sindicatelor și patronatelor, încăpând pe mâna politicienilor, a guvernanților. Astfel că, dintr-un instrument social și economic, acesta a fost transformat într-unul politic.

„Pe vremea comunismului, era cât se poate de clar că factorul politic dicta în economie. Noi am crezut că, din 1990 încoace, de când avem economie de piață și democrație, politicul nu se va mai amesteca în economie – afirmă Iulian Gropoșilă. Uitați-vă că, în continuare, politicul influențează în mod agresiv economia, prim măsuri birocratice de acest gen, care împing firmele spre faliment. Ne întoarcem la economia de comandă, dirijistă, în care politicul dispune. Statul trebuie să aibă un rol important în stabilirea politicilor publice, dar nu să se implice în economia privată prin măsuri care distorsionează mediul de afaceri”.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7408 secunde