€ 4.732
£ 5.2698
$ 4.195

Mai multe ştiri online:

Catastrofa demografică - cea mai mare amenințare pentru economie și securitatea națională

Ştire online publicată Sâmbătă, 14 Aprilie 2018. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
De peste două decenii, statistica oficială ne dă vești proaste. Bogăția cea mai de preț a economiei se reduce dramatic. Populația, a cărei capacitate de muncă pune în mișcare complicatele mecanisme lucrative, ale cărei nevoi și aspirații dau scop și sens producției, este de la an la an mai mică. Pentru economie, populația înseamnă actualii, foștii și viitorii lucrători, dar și clienții săi.


Potrivit Institutului Național de Statistică, în luna februarie 2018 s-au născut 12.691 copii, cu 325 mai puțini decât în februarie 2017, și s-au înregistrat 22.828 decese, cu doar 119 mai puține decât în februarie 2017.


Sporul natural negativ al populației (născuți minus decedați) s-a înrăutățit de la minus 9.693 de persoane, în februarie 2017, la minus 10.137 de persoane, în februarie 2018.


Între 1 ianuarie 2017 și 28 februarie 2018, România a înregistrat cu 85.427 mai multe decese decât nașteri, sporul negativ mediu lunar, în perioada respectivă, fiind de 6.102 persoane. 


Dacă se continuă în același ritm, România va pierde, în următorul deceniu, pe cale naturală, o populație de 732.240 de persoane, mai mare decât cea a județului Constanța, care era de 684.082 persoane, la recensământul populației și locuințelor din 2011.


Scăderea populației pe cale naturală este însoțită de un alt fenomen grav pentru economie: îmbătrânirea acesteia. La data de 1 iulie 2017, numărul vârstnicilor de 65 de ani și peste era mai mare cu 301.000 de persoane față de cel al copiilor cu vârsta între zero și 14 ani.


La reducerea populației din România contribuie într-un ritm și mai mare migrația populației. Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, 3,4 milioane de români locuiau în străinătate în 2015. Numărul românilor de peste hotare a crescut anual cu peste 7%, în intervalul 2000 - 2015.


La rândul său, Institutul Național de Statistică precizează că populația rezidentă a României (care locuiește minimum 12 luni în țară) era, la 1 ianuarie 2017, de 19.638.000 de persoane, cu 122.000 mai puține decât la 1 ianuarie 2016. Trebuie arătat că în numărul rezidenților sunt incluși și străinii care locuiesc în țara noastră.


Fenomenul migrației se va amplifica în viitor. Potrivit unui sondaj realizat în vara anului 2017, la cererea Băncii Mondiale, aproximativ 3,6 milioane de români intenționează să migreze în următorii cinci ani. Dintre aceștia, 2,5 milioane se gândeau să plece într-un alt oraș din România, iar 1,1 milioane intenționau să plece pe piața externă a muncii. Ca urmare, mediul de afaceri trebuie să se aștepte la o creștere a deficitului de forță de muncă în anii următori.


Uriașa dislocare de resurse umane s-a făcut și se va face mai ales pe seama populației active, în special a celei calificate. Acest fapt se reflectă în dimensiunea și profilul crizei forței de muncă din economia românească.


Numărul locurilor de muncă vacante raportate de agenții economici la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a crescut lună de lună. Iată spre comparație, pe data de 5 aprilie 2011, adică în plină criză economică, erau 10.217 locuri de muncă vacante. La ultima raportare, din 12 aprilie 2018, numărul locurilor de muncă vacante ajunsese la 23.961. În prezent, pentru acoperirea deficitului de forță de muncă, România se vede nevoită să „importe” tot mai mulți lucrători străini.


Reducerea dramatică a populației și a forței de muncă au numeroase cauze: crizele din educație și sănătate, fiscalitatea mare aferentă muncii, politica deliberată de menținere a unui nivel salarial scăzut promovată de-a lungul anilor, lipsa investițiilor în infrastructură, creșterea sărăciei și a abandonului școlar. Iar în spatele lor se găsesc cauze mai profunde: rapacitatea politicienilor, deprofesionalizarea conducerii instituțiilor de stat și transformarea funcțiilor manageriale în sinecuri, corupția și proasta guvernare.


Stimați cititori, ați văzut vreun guvernant, vreun șef de cameră parlamentară, vreun ministru sau prim-ministru să se cutremure în fața datelor demografice dezastruoase? Cum să se îngrijoreze, dacă agenda lor cuprinde alte teme: îngenuncherea Justiției, răfuiala cu șefii DNA și ai serviciilor secrete, cu presa independentă și cu BNR, extinderea controlului asupra tuturor structurilor statului, inclusiv asupra Institutului Național de Statistică. Mă cutremur la gândul că primul-ministru Viorica Dăncilă, un personaj ce se face remarcat prin gafe monumentale de citire, va aviza, de-acum înainte, comunicatele de presă ale Institutului Național de Statistică. Ce studii, ce competențe o recomandă pentru a avea în subordine directă această instituție? 


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.9144 secunde