Cât de sigură e navigația în porturile românești?

Odată cu sosirea iernii, Marea Neagră intră în anotimpul furtunilor. Din vremurile cele mai îndepărtate, navigatorii știu cât de capricioasă și periculoasă este marea noastră. Vântul se stârnește din senin, ridicând valuri amenințătoare. Multe dintre navele surprinse de furtună și-au găsit sfârșitul pe fundul mării. Constănțenii au vie în memorie tragedia navelor "Sadu", din 2 decembrie 1988, "Paris" și "Yiu - Xiu", din 4 ianuarie 1995. Aproape în fiecare an, Marea Neagră și-a luat tributul. În timpul furtunii din 11 noiembrie 2007, în apropierea strâmtorii Kerch cel puțin șase navigatori au murit, după ce patru nave s-au scufundat și un tanc petrolier s-a rupt în două, deversând 2.000 tone de petrol în mare. Pe 19 ianuarie 2008, "Sergei Ska-dovsky", o navă ucraineană încăr-cată cu cereale, s-a scufundat în Marea Azov, la 40 de mile de strâmtoarea care face legătura cu Marea Neagră. Pe 27 septembrie 2008, la 10 - 15 mile de coasta de nord a Bulgariei, cargoul de 5.000 tdw "Tolstoy", sub pavilion nord-coreean, încărcat cu fier vechi, a fost surprins de o furtună. S-a scufundat și odată cu el au pierit cei 13 membri ai echipajului. Pe 7 februarie 2011, nava de mărfuri generale "Grigoriy Pe-trovskiy" se afla în rada exterioară a portului georgian Poti, când a fost surprinsă de furtună. Vasul a fost împins pe un dig, unde s-a rupt în două și s-a scufundat. Pe 13 februarie 2011, pe o mare agitată, cargoul "Besiktaș" s-a rupt în două, în apropierea portului rusesc Soci. În timpul furtunii din 4 decembrie 2012, cargoul "Volvo-Balt 199", încărcat cu căr-bune, s-a răs-turnat și s-a scufundat în Ma-rea Neagră, la 18 mile de Istambul. Trei ma-rinari au fost dați dispăruți, iar doi s-au înecat. Pot fi prevenite tragediile navale? Dis-pune România de mijloace de intervenție pentru salvarea marinarilor și navelor aflate în dificultate? Ce măsuri a luat sta-tul român pentru desfășurarea navigației în condiții de siguranță? Întrebările le-am adresat lui Mihai Andrei, directorul general al Au-torității Navale Române. "Cea mai bună măsură pentru evitarea producerii accidentelor navale este prevenirea. Intervențiile sunt întotdeauna problematice din cauza echipamentelor. Noi preferăm să nu avem evenimente. În acest scop, a fost convocat comanda-mentul de iarnă. Au fost pregătite planurile de acțiune și intervenție pentru întreaga zonă de responsabilitate a ANR, de la Marea Neagră și de pe apele interioare. Responsa-bilitatea pentru coordonarea tuturor acțiunilor de prevenire și intervenție revine căpităniilor de port" - a declarat șeful ANR. Conform planurilor de acțiune, agenții economici portuari sunt obligați să urmărească situația meteo și să anunțe din timp navele. Operatorilor portuari le revine obli-gația de a lua măsuri de siguranță pe platformele de lucru, pentru evi-tarea accidentelor. Când se anunță vreme rea (fur-tună, temperaturi scăzute), ofițerii operativi de la VTS (sistemul de monitorizare și dirijare a traficului) și cei din teren anunță, din timp, navele să-și ia măsurile ce se impun în astfel de cazuri. Pe timp de vânt puternic, de fur-tună, navele sunt lăsate să intre în radele interioare ale porturilor, la adă-post. La Dunăre, s-au stabilit locuri de iernat pentru navele fluviale care ies din operare, din diverse motive. Dacă Dunărea se blochează din cauza ghețurilor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos are obligația să intervină. Capacitatea tehnică de intervenție a statului în cazul tragediilor navale și pentru deblocarea Dunării este firavă. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - ARSVOM nu dispune de o navă specializată în acțiuni de salvare. Acest rol este încredințat remorcherului "Hercules", construit în 1988, care poate ieși pe o mare de forța 7- 8, în larg. Din păcate, nava e destul de "capricioasă": ba merge, ba nu merge, din cauza motoarelor MAN Reșița cu care e echipată. "La mare, avem noroc cu com-pania Grup Servicii Petroliere. Aceasta dispune de o flotă cu care poate interveni. Este gata să ajute în orice clipă, cu toate navele și echipamentele pe care le deține. Pe Dunăre, pentru deblocare, dacă "Albatros 1", nava-soră a lui "Hercules", nu face față, ANR va solicita sprijin extern, în special din zona Odessa. Există și un program de modernizare a flotilei ARSVOM. Probabil va deveni operațional în circa doi ani. Hercules trebuie retehno-logizat și făcut funcțional. Se are în vedere cumpărarea unor nave noi. Este nevoie de cel puțin una, care să lucreze alternativ cu Hercules" - a afirmat Mihai Andrei. În porturile maritime, pe canalele navigabile și pe Dunăre, va fi un trafic de mărfuri crescut, în această iarnă. Vor fi derulate mari cantități de cereale, de materii prime pentru siderurgie, de cărbune pentru termocen-trale, de petrol și carburanți. "Problema noastră este să facem ca acest trafic să se poată desfășura fără probleme, să nu întârzie exportu-rile și importurile, să nu sufere eco-nomia și populația" - spune șeful ANR.