Când își va respecta Guvernul Cîțu promisiunea de a reduce fenomenul agamaniei?

În ultimii 30 de ani, agamanii au contribuit decisiv la dezastrul economiei românești. Ei sunt instrumentele prin intermediul cărora s-au înfăptuit privatizările frauduloase și falimentarea unor ramuri întregi de activitate. Prin intermediul lor s-au pus în practică ingineriile financiare, licitațiile trucate, achizițiile din bani publici la prețuri umflate, căpușirea companiilor și instituțiilor de stat, agamanii fiind parte a mecanismului corupției și traficului de influență.

Pe vremea fostului FPS, agamanii fruntași ajunseseră să dețină și câte zece mandate, în același timp, în adunările generale ale acționarilor și consiliile de administrație ale unor întreprinderi de stat.

Conceptele „agaman” și „agamanie” au fost introduse de ziarul „Cuget Liber” în vocabularul publicistic, la începutul anilor ´90, pe vremea când liderii locali ai FSN și apoi ai PDSR au început opera de distrugere a companiilor de navigație Navrom, Petromin și Romline, a unităților din turism și comerț, a celor din industria și agricultura județului. Într-o formă deloc atenuată, fenomenul agamaniei este prezent și în zilele noastre.



Sinecuri pentru oamenii Puterii

De-a lungul anilor, toate partidele ajunse la putere au contribuit la perpetuarea agamaniei, folosindu-se de ea pentru a acorda sinecuri.

În zilele noastre, agamanii sunt, de regulă, consilieri ai demnitarilor și înalții funcționari cu priză la partidele aflate la putere, care sunt răsplătiți în acest fel pentru serviciile aduse. Salariile lor lunare sunt mezelic în comparație cu veniturile obținute lunar din indemnizațiile de ședință.

Sistemul este inechitabil pentru faptul că acești reprezentanți ai statului sunt plătiți, în același timp, pentru funcția de bază și pentru participarea la AGA. Pe de altă parte este incorect și inechitabil ca acționarul majoritar să încaseze, prin reprezentantul său, bani de la compania sa, sub formă de indemnizații de ședință, pentru faptul că își exercită dreptul și obligația de a participa la adunările generale ale acționarilor.

Tentative eșuate

Toate tentativele de a pune capăt fenomenului au eșuat lamentabil, deși statul român încheiase acorduri cu Uniunea Europeană, FMI și Banca Mondială, care îl obligau să reducă numărul reprezentanților statului în AGA și consiliile de administrație. În 2015, pe vremea Guvernului Cioloș, chiar a fost lansat în dezbaterea publică un proiect de act normativ care promitea reducerea numărului reprezentanților statului în consiliile de administrație, la numai două persoane. Actul normativ a fost aprobat, dar fără prevederile ce amenințau dispariția a numeroase sinecuri de partid.



O promisiune uitată

În 2021, i-a venit rândul Guvernului Cîțu să promită restrângerea fenomenului. La începutul anului, premierul a declarat că va reduce numărul reprezentanților statului în consiliile de administrație de la șapte la cinci. Mai mult n-a îndrăznit să promită.

Iată, au trecut șase luni și nu s-a întâmplat nimic. În consiliul de administrație al CFR SA, statul are în continuare șapte reprezentanți. Aceeași situație o întâlnim la Autoritatea Navală Română, Autoritatea Aeronautică Română, Registrul Auto Român, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Hidroelectrica și așa mai departe. Oare premierul Florin Cîțu a uitat chiar atât de repede de de angajamentul asumat public? Nu cumva s-a răzgândit pentru a nu-și ridica împotrivă colegii din partidele coaliției de guvernământ, care își îndulcesc traiul cu sinecuri?