Mai multe ştiri online:

Bugetul pe 2019 mustește de vise frumoase și promisiuni fără acoperire

Ştire online publicată Sâmbătă, 02 Februarie 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Cu o întârziere de trei luni, proiectul bugetului de stat pe anul 2019 a fost finalizat de Ministerul Finanțelor Publice.

Construcția bugetară pornește de la premisa unei creșteri economice de 5,5% în acest an și un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022.

Crește planul de amenzi

Documentul propune venituri totale de 164.727,949 milioane de lei, superioare cu 15,77% celor realizate în anul precedent. La capitolul cheltuieli sunt prevăzute credite de angajament în sumă de 254.115,1 milioane de lei, în creștere cu 17,36% față de anul 2018, și credite bugetare de 199.584,7 milioane de lei, mai mari cu 14,24%.

Bugetul anului 2019 ar urma să se închidă cu un deficit de 34.856,8 milioane de lei, cu 6,89% peste cel din anul anterior.

Care sunt sursele de venit suplimentar pe care se bazează Ministerul Finanțelor Publice? La acest capitol, proiectul de buget este foarte optimist. Se prevede creșterea veniturilor colectate din mai toate dările: la impozitul pe profit cu 9,86%; la impozitul de dividende cu 8,32%; la impozitul pe venitul microîntreprinderilor cu 13,89%; la impozitul pe activități independente cu 4,36%; la impozitul pe salarii cu 9,21%; la impozitul pe veniturile din pensii cu 10,41%; la TVA cu 16,84%; la contribuțiile de asigurări cu 51,28%.


Categoriile de venituri care vor înregistra scăderi sunt foarte puține în viziunea autorilor proiectului de buget. Printre acestea se numără sumele colectate din dobânzile bancare ale persoanelor fizice (-13,93%) și din impozitul pe arenda bunurilor agricole (-11,42%).


Autorii proiectului de buget n-au omis veniturile din amenzi, penalități și confiscări. În 2019, la acest capitol, instituțiile statului au un plan de 905,270 milioane de lei, mai mare cu 37,57% față de realizările din 2018. Pentru realizarea și depășirea planului, Poliția, Jandarmeria, Fiscul și primăriile vor trebui să aplice mai multe sancțiuni. La rândul lor, cetățenii vor trebui să dea o mână de ajutor, greșind mai mult.

Bani pentru administrația locală

La capitolul „investiții”, alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație și agricultură. De asemenea, se preconizează creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare și înființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții.

Pe întreg orizontul de referință, sumele alocate proiectelor de investiții vor fi majorate gradual, ajungându-se la aproximativ 3,9% din PIB, în anul 2022.

Din veniturile colectate din TVA, în 2019, se alocă, pentru bugetele locale, 13.393,5 milioane de lei, din care:

- 499,8 milioane de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor;

- 1.640,1 milioane de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor;

- 300 milioane de lei pentru lucrările la drumurile județene și comunale;

- 10.775 milioane de lei cu echilibrarea bugetelor locale, pentru funcționarea serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică;

- 178,6 milioane de lei pentru finanțarea învățământului particular și cel confesional, acreditate.

În anul 2019, prin derogare de la Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale se repartizează, începând cu luna următoare publicării Legii bugetului în „Monitorul Oficial”, următoarele cote: 15% la bugetul local al județului;

60% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;

5% pentru constituirea unui fond la dispoziția consiliului județean, gestionat printr-un cont distinct deschis pe seama acestuia, fond care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor din județ, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital; 20% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.

Președinția Consiliului UE e scumpă rău

Pentru finanțarea acțiunilor cu președinția Consiliului Uniunii Europene, 36 de structuri ale statului au prevăzute, la capitolul cheltuieli, credite bugetare și credite de angajament în sumă de 318,978 milioane de lei.

Cele mai mari cheltuieli sunt cuprinse în bugetele: Ministerului Afacerilor Externe - 159,585 milioane de lei, Senatului României - 16,200 milioane de lei, Camerei Deputaților - 20,653 milioane de lei și Secretariatului General al Guvernului - 22,358 milioane de lei.

La capitolul cheltuieli, este cuprinsă și suma de 50,263 milioane de lei destinată organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European și pentru alegerea președintelui României.

Documentul urmează să fie aprobat într-o ședință extraordinară de guvern, după care va fi transmis în Parlament pentru dezbatere și aprobare.



Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

Social
vineri, 19 aprilie Foto : A murit unul dintre cei mai gospodari primari din judetul Constanța 3437 vizite, 0 comentarii A murit unul dintre cei mai gospodari primari din judetul Constanța
Eveniment
miercuri, 17 aprilie Foto : UPDATE - Mașină răsturnată, în stațiunea Mamaia 2911 vizite, 0 comentarii UPDATE - Mașină răsturnată, în stațiunea Mamaia
Cultură-Educație
vineri, 19 aprilie Foto : "Sunt prea multe și prea dese schimbările". Dar de buget nu vorbește nimeni? 1234 vizite, 0 comentarii "Sunt prea multe și prea dese schimbările". Dar de buget nu vorbește nimeni?
ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.883 secunde