Autoritățile mor de grija navigatorilor de pe inexistenta flotă maritimă națională

3441
6

Articole de la același autor

Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică proiectul de ordin privind ghidul pentru gestionarea siguranței și protecției navigatorilor la bordul navelor cu pavilion românesc. Acesta transpune în practică prevederile Convenției privind munca în sectorul maritim (MLC 2006).

Ghidul stabilește o serie de responsabilități și obligații pentru armatori, comandanții navelor, navigatori și Autoritatea Navală Română.

Pe viitor, armatorii vor fi obligați să consulte navigatorii ori sindicatele lor în redactarea și implementarea politicilor în domeniul siguranței și sănătății în muncă, să înființeze comitete de sănătate și securitate în muncă la bordul navelor pe care le operează, să introducă un sistem de cercetare a accidentelor de muncă și de raportare a acestora. Mai mult, vor trebui să asigure condiții gratuite de cazare, hrană și recreere pentru navigatori, conform cerințelor minime din Convenția MLC 2006. Proiectarea locurilor de muncă de la bord va trebui să ia în considerare principiile de prevenție, progresul tehnologic și respectarea legilor internaționale și naționale, a standardelor și codurilor de bună practică aplicabile.

Armatorii vor trebui să asigure informarea, pregătirea și instruirea navigatorilor cu privire la pericole, măsurile de securitate și sănătate în muncă de la bord și să suporte cheltuielile legate de acestea. De asemenea, au datoria să asigure echipamentul de protecție, sculele și dispozitivele de muncă sau protecție și antidotul specific în cazul în care la bord se află materiale periculoase.

Comandantul navei și navigatorii au obligația de a pune în practică politicile și programele armatorului în acest domeniu și de a menține o cultură a siguranței la bord.

În conformitate cu prevederile Convenției MLC 2006, la bordul fiecărei nave cu pavilion romanesc care are un echipaj de cel puțin cinci membri, va fi înființat un comitet de securitate și sănătate în muncă. Scopul lui este să se asigure că armatorul, împreună cu navigatorii, conlucrează pentru dezvoltarea și promovarea securității și sănătății în muncă.

În plus, la bordul fiecărei nave cu pavilion românesc va fi numită, aleasă sau desemnată o persoană din partea echipajului care se ocupă și îl reprezintă în astfel de probleme.

La bordul navelor unde există ofițer de siguranță, acesta va trebui să implementeze, împreună cu comandantul, politicile și programele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Autoritatea Navală Română are obligația să se asigure că navigatorii de pe navele cu pavilion românesc au asigurată protecția securității și sănătății în muncă, că trăiesc, lucrează și se pregătesc la bordul navelor într-un mediu sigur și igienic. În plus, va urmări implementarea unui sistem de raportare a accidentelor de muncă de la bordul navelor, precum și a bolilor profesionale care afectează navigatorii.

Potrivit actului normativ: "Investigarea accidentelor de muncă la bord va fi efectuată de o comisie numită de comandantul navei, comisie din care va face parte ofițerul de siguranță și reprezentantul navigatorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă.

Armatorul va elabora o procedură specifică de investigare, care să respecte prevederile din legislația națională referitoare la cercetarea evenimentelor. Aceasta va conține, fără să se limiteze numai la acestea, schițe, fotografii, declarații, copii ale actelor justificative, copie permis de lucru și orice tip de probe relevante pentru stabilirea cât mai exactă a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Raportul complet de investigație va fi prezentat și dezbătut în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă de la bord, pentru a elabora măsuri imediate pentru minimizarea riscului de recidivă. Raportul va fi de asemenea transmis armatorului, care va informa autoritățile, conform prevederilor legale. În cazul accidentelor soldate cu deces sau vătămare gravă, vor fi informate autoritățile din primul port de escală al navei."

Excelent, veți spune, stimați cititori! În sfârșit, Ministerul Transporturilor are grijă de viața marinarilor români, de siguranța și sănătatea lor pe mare!

Vă rog să nu vă pripiți cu concluziile! Acest minunat ghid se aplică numai pe navele ce arborează pavilionul românesc și care au mai mult de 500 de tone registru brut. Păi, din această categorie fac parte doar ferry-boat-urile "Mangalia" și "Eforie" aflate în conservare! Și atunci cui îi este destinat actul normativ? N-ați ghicit? Se va aplica în cazul în care România va avea vreodată o flotă maritimă comercială. Prevăzătoare, autoritățile se gândesc, de pe acum, la siguranța și sănătatea echipajelor ei.

Domnilor guvernanți, dacă vreți să faceți cu adevărat ceva pentru țară, pentru marinarii români, înființați al doilea registru maritim român. Renașterea flotei românești ar putea începe prin realizarea unui cadru legislativ și fiscal atractiv pentru armatorii români și străini, care să-i stimuleze să își înregistreze navele sub pavilion românesc. Fie că i se va spune primul sau al doilea registru maritim român, acesta trebuie să le asigure companiilor de navigație condiții mai bune decât oferă alte pavilioane și, totodată, să asigure locuri de muncă pentru marinarii și cadeții români.

Cu circa 33.000 de navigatori, din care aproximativ 15.000 sunt pe mare în orice moment, România este, astăzi, unul dintre cele mai importante rezervoare de forță de muncă de înaltă calitate, pentru flota mondială. Avem instituții marinărești de elită, recunoscute pe plan internațional pentru profesionalismul lor, dar care lucrează în slujba exportului de echipaje: Autoritatea Navală Română, Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Maritimă Constanța, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale CERONAV, precum și o rețea puternică de companii de crewing. Avem un Sindicat Liber al Navigatorilor puternic și respectat, plus un Inspectorat ITF eficient, care luptă pentru protecția socială a marinarilor exportați. La acestea, trebuie să adăugăm o salbă de porturi maritime și fluviale și numeroasele șantiere navale. Putem spune, fără să greșim, că România este o putere maritimă. Doar flota comercială îi lipsește.

Comentează știrea

Costel
3 februarie 2018
marinari

Asa e autoritățile mor de grija navigatorilor de pe inexistenta flotă maritimă națională nu sunt in stare sa reglementeze alele tratate ii intereseaza de bani obtinuti de marinari fara sa se intrebe cat de greu ne gasim de munca si cat de greu obtinem acei bani pe care multi ii vad exagerat de multi fara sa se gandeasca ca stam in medie 6 luni pe mare implicit avem 6 luni salariu ...........si acei bani castigati incercam sa ii strangem sau investim ptr ca multi nu inteleg noi marinari generatiile actuale nu beneficiem de pensi sau de asigurari de sanatate

Ptr. Costel
3 februarie 2018
Adica ?

"Costel" , pana la urma tu ce vrei sa transmiti prin comentariul tau ?!? Daca nu ti-e usor , de ce nu te angajezi in alt domeniu (pompier / miner / politist local / etc...) , unde o sa iei si pensie...

Costel
3 februarie 2018
ok

Imi pare rau dar nu ai inteles nimic. Sanatate

Ionut
4 februarie 2018
Nu prea sunt de acord

" Cu circa 33.000 de navigatori, din care aproximativ 15.000 sunt pe mare în orice moment, România este, astăzi, unul dintre cele mai importante rezervoare de forță de muncă de înaltă calitate, pentru flota mondială. " Nu prea suntem unul din cele mai importante rezervoare de forta de munca de inalta calitate. Suntem o picatura intr-un pahar. Croatia cu o populatie de aprox 5 mil are peste 50.000 de marinari activi.

Rica
4 februarie 2018
suntem departe

Poate autorul sau autoritatile nu au auzit cam cati filipinezi sunt pe mare si de ce nu ..........scandinavici iar sunt multi

Cristian
4 februarie 2018
Mult zgomot pentru nimic...

Atâta consum de energie intelectuală ... Și asta pentru simplul fapt că, în calitate de membru IMO, a îndeplinit simpla formalitate de a include in legislația proprie prevederile unui act legislativ al acestei organizații. Atât și nimic mai mult. Restul e balet fără muzică.

Articole pe aceeași temă

Vineri, 08 Decembrie 2017
Stire din Economie : Pulsul economiei
Marţi, 28 Noiembrie 2017
Stire din Economie : Mozaic economic
Pagina a fost generata in 0.6174 secunde