Autoritățile locale dau testul structuralelor

Programul operațional regional, care debutează pe 13 iulie, pune accentul pe sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor mari. Bugetul alocat acestei axe reprezintă 30% din fondurile programului, de 4,6 miliarde euro.
Axa urmărește reabilitarea structurii urbane, serviciilor și transportului și dezvoltarea mediilor locale de afaceri. Este urmărită și reabilitarea locuințelor sociale. "Va fi cea mai dificil de implementat axă. Fondurile ar trebui contractate de autoritățile locale, care nu au manifestat însă un interes prea mare. În plus, nici nu au o experiență prea mare în acest domeniu", spune Gabriel Friptu, reprezentantul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor (MDLPL), autoritatea de management a programului multianual (2007 - 2013).
Primii bani pentru axa prioritară numărul 1 a POR vin în luna septembrie, însă va mai dura cel puțin un an până când beneficiarii autohtoni vor înțelege mecanismele de absorbție. Vestea bună este că Uniunea Europeană a făcut o excepție în cazul nostru, iar banii vor fi acordați după schema "n+3", în perioada 2007 – 2010, respectiv "n+2", în perioada 2011 – 2013. Asta înseamnă că fondurile contractate între 2007 și 2010 vor putea fi cheltuite în maximum trei ani, respectiv doi ani, pentru cele contractate între 2011 și 2013.
"Banii europeni sunt o fundație ideală pentru dezvoltarea parteneriatului public – privat. Pe lângă autoritățile locale, mai pot depune cereri de finanțare și spitalele, școlile, facultățile, centrele sociale, organizațiile neguvernamentale, companiile private și chiar persoanele juridice care nu sunt agenți economici", mai spune oficialul MDLPL.
Regiunea Sud – Est, din care face parte și județul Constanța, va primi 587 milioane euro, adică 13,25% din bugetul total al POR. Banii sunt repartizați în funcție de produsul intern brut ai regiunii. Cu cât PIB-ul e mai mic, cu atât fondurile sunt mai mari, iar regiunea Sud – Est este a treia de la coadă, dintr-un total de opt zone.
"Există posibilitatea realocării de fonduri, fie între axe, fie între regiuni, dacă va fi nevoie. Este clar că unele axe, cum este cea de sprijinire a infrastructurii regionale și locale de transport, își vor epuiza fondurile aproape instantaneu, ținând cont că există deja 90 de proiecte valabile, care așteaptă banii. Bugetul va fi balansat din mers", explică Gabriel Friptu.
Spre deosebire de fondurile Phare și Ispa, plățile din fonduri structurale se fac pe principiul rambursării. Mai exact, beneficiarii proiectelor efectuează plăți din fonduri proprii și își recuperează banii de la UE pe baza documentelor care justifică cheltuielile.

Programul operațional regional, care debutează pe 13 iulie, pune accentul pe sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor mari. Bugetul alocat acestei axe reprezintă 30% din fondurile programului, de 4,6 miliarde euro.
Axa urmărește reabilitarea structurii urbane, serviciilor și transportului și dezvoltarea mediilor locale de afaceri. Este urmărită și reabilitarea locuințelor sociale. "Va fi cea mai dificil de implementat axă. Fondurile ar trebui contractate de autoritățile locale, care nu au manifestat însă un interes prea mare. În plus, nici nu au o experiență prea mare în acest domeniu", spune Gabriel Friptu, reprezentantul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor (MDLPL), autoritatea de management a programului multianual (2007 - 2013).
Primii bani pentru axa prioritară numărul 1 a POR vin în luna septembrie, însă va mai dura cel puțin un an până când beneficiarii autohtoni vor înțelege mecanismele de absorbție. Vestea bună este că Uniunea Europeană a făcut o excepție în cazul nostru, iar banii vor fi acordați după schema "n+3", în perioada 2007 – 2010, respectiv "n+2", în perioada 2011 – 2013. Asta înseamnă că fondurile contractate între 2007 și 2010 vor putea fi cheltuite în maximum trei ani, respectiv doi ani, pentru cele contractate între 2011 și 2013.
"Banii europeni sunt o fundație ideală pentru dezvoltarea parteneriatului public – privat. Pe lângă autoritățile locale, mai pot depune cereri de finanțare și spitalele, școlile, facultățile, centrele sociale, organizațiile neguvernamentale, companiile private și chiar persoanele juridice care nu sunt agenți economici", mai spune oficialul MDLPL.
Regiunea Sud – Est, din care face parte și județul Constanța, va primi 587 milioane euro, adică 13,25% din bugetul total al POR. Banii sunt repartizați în funcție de produsul intern brut ai regiunii. Cu cât PIB-ul e mai mic, cu atât fondurile sunt mai mari, iar regiunea Sud – Est este a treia de la coadă, dintr-un total de opt zone.
"Există posibilitatea realocării de fonduri, fie între axe, fie între regiuni, dacă va fi nevoie. Este clar că unele axe, cum este cea de sprijinire a infrastructurii regionale și locale de transport, își vor epuiza fondurile aproape instantaneu, ținând cont că există deja 90 de proiecte valabile, care așteaptă banii. Bugetul va fi balansat din mers", explică Gabriel Friptu.
Spre deosebire de fondurile Phare și Ispa, plățile din fonduri structurale se fac pe principiul rambursării. Mai exact, beneficiarii proiectelor efectuează plăți din fonduri proprii și își recuperează banii de la UE pe baza documentelor care justifică cheltuielile.