Eveniment pe Dunăre

Austriecii au deschis linia de transport containerizat Constanța - Belgrad - Budapesta

Marţi, 17 August 2010
1641
Porturile Budapesta, Belgrad și Constanța sunt legate, începând de astăzi, printr-o nouă linie de transport fluvial containerizat, care va fi asigurată de compania austriacă Helogistics Holding GMBH. Conexiune cu China și SUA Camera de Comerț din Belgrad a anunțat că barje de 144 TEU, încărcate cu containere, vor pleca o dată pe săptămână din terminalul sârbesc, spre Constanța și Budapesta. Noua linie de containere de pe Dunăre va fi conectată la liniile de transport care leagă portul Constanța cu porturile din China, Indonezia, țările africane și Statele Unite ale Americii. La rândul său, Helogistics Holding GMBH a precizat că va menține linia de transport cel puțin un an, cu două curse pe săptămână în ambele direcții. Voiajul dinspre Belgrad spre Constanța va dura doar patru zile, iar cel în sens invers, opt zile. Distanța Budapesta - Constanța va fi străbătută în opt zile, iar Constanța - Budapesta, în 11 zile. Compania austriacă Helogistics Holding GmbH a fost înființată în 2007 cu intenția declarată de a deveni liderul serviciilor de transport fluvial, din Europa. În calitate de societate holding al Erste Donau - Dampfschiffahrts GmbH și Mahart Duna Cargo Kft, ea asigură transportul de mărfuri semifinite și finite de-a lungul unei căi navigabile de 3.500 km, între porturile Rotterdam și Constanța. Pe segmentul mărfurilor vrac uscate, ponderea principală a bunurilor transportate o dețin minereul de fier și cerealele. Helogistics Holding GmbH are birouri deschise la Linz, Regensburg, Bratislava, Budapesta, Belgrad, Izmail și Constanța. Transportul viitorului Valentin Zeicu, directorul general al Administrației Canalelor Navigabile, a declarat pentru cotidianul "Cuget Liber": "Traficul de mărfuri containerizate a fost și este, în continuare, timid pe Dunăre, din cauză că există prea puține terminale specializate de-a lungul fluviului. Procesul de formare a noii linii de containere de la Budapesta la Constanța a durat destul de mult. Anul trecut, am avut întâlniri la Belgrad pe această temă. Numărul de containere care vin spre Dunăre nu este prea mare. Pentru a organiza o linie de navigație este necesar să existe suficientă marfă care să sosească în porturi. Se pare că s-a reușit, într-un târziu, să se îndeplinească această cerință." Cantitățile de mărfuri containerizate tranzitate pe Canalul Dunăre -Marea Neagră s-au ridicat la doar 6.000 - 7.000 TEU pe an. În primele șapte luni ale lui 2010, au ajuns la 4.453 TEU, față de 3.831 TEU în aceeași perioadă a lui 2009. Până ieri, existau doar două linii de transport containerizat pe canal. Cea mai importantă, Constanța - Giurgiu, acoperea 90% din marfa tranzitată. Restul de 10% se transporta pe ruta Constanța - Belgrad. "Chiar și cu această nouă linie de navigație, nu cred că traficul fluvial de containere va crește prea mult, în viitorul apropiat - a afirmat Zeicu. Îmbucurător este faptul că vor fi create niște reflexe pentru proprietarii de mărfuri. Faptul că, la o anumită dată, la o oră fixă, oprește o navă într-un anumit port, unde descarcă containere și încarcă alte containere, contribuie la dezvoltarea unor anumite comportamente comerciale. Existența unei linii cu program fix, cu timpi de transport cunoscuți și respectați cu strictețe dă încredere posibililor utilizatori. Programul Marco Polo, de dezvoltare a transportului fluvial este în derulare. Se acordă tot mai mare importanță protecției mediului, transportului "verde", așa cum este considerat cel pe apă. Acest fapt ne încurajează și ne face să credem că numărul de containere tranzitate pe apele interioare va crește pe termen mediu și lung. Transportul auto și feroviar între Constanța și Budapesta durează mai puțin timp decât cel apă. În schimb, cel fluvial este avantajos din punct de vedere al prețului și al mediului. Aceste două argumente vor fi decisive în creșterea traficului de mărfuri containerizate pe Dunăre. Mai ales transportul auto va trebui să se retragă de pe piața mărfurilor containerizate. Austria, spre exemplu, nu transportă containerele pe auto, ci încarcă auto pe trenuri și le tranzitează spre alte țări. Probabil că acest lucru se va întâmpla și la noi, având în vedere rețeaua de șosele existentă și necesitatea de a decongestiona traficul. Noi am făcut deja un pas în direcția încurajării traficului de mărfuri containerizate și am redus cu 50% tarifele." Dunărea așteaptă investiții Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, a salutat deschiderea noii linii de transport. "Așteptam de mult timp să se întâmple acest lucru. În toate aparițiile publice, noi, conducerea CCINA, am mediatizat la maximum coridorul nr. 7, de transport european, reprezentat de Dunăre și canal, spre portul Constanța - a declarat Daraban. Investitorilor le-am sugerat să folosească portul Constanța ca platformă pentru desfacerea mărfurilor în Europa Centrală, mai ales în țările care nu au ieșire la mare. Este un început promițător, mai ales că Europa anului 2020 va restricționa la maximum transportul rutier de mărfuri, în favoarea celui pe apă și feroviar. Este o strategie ce ține, în principal, de reducerea poluării mediului. Importatorii și exportatorii trebuie să se gândească serios la dezvoltarea transportului containerizat de mărfuri, să investească în infrastructura necesară. Vor vedea și avantajele economice." Președintele CCINA a atras atenția asupra obligației pe care o au statele riverane de a face Dunărea navigabilă timp de 365 de zile pe an. "În continuare, nu se garantează adâncimile minime pentru navigația fluvială. Știți bine, când e secetă, se cam trece Dunărea cu căruța, pe la Călărași. Mai mult de atât, regularizarea malurilor Dunării ar contribui și la reducerea pericolului de inundații. Pe noi ne interesează să avem mai de grabă o Dunăre adâncă, decât lată. Nu concurăm cu Amazonul sau Nilul. Ne interesează să avem o Dunăre navigabilă. Trebuie amintit și faptul că spărgătoarele de gheață au cam dispărut de pe fluviu. În iernile geroase, vor fi mari probleme. Este necesară o flotă specializată în lucrări de dragare și spargere a podurilor de gheață. Este mult de muncit la Dunăre. Poate că această nouă linie de transport va da un impuls și guvernelor din țările riverane, să se apuce de investiții. Pot fi aplicate proiecte europene. La Dunăre nu se mai ridică probleme de exproprieri, precum în cazul autostrăzilor. În plus, Dunărea trebuie regularizată și din alte considerente. Vrem să avem cinci reactoare la Cernavodă. Din câte am aflat de la specialiști, ele n-ar putea funcționa cu actualul debit al fluviului" - a declarat Mihai Daraban.


Articole din aceeaşi secţiune

Pagina a fost generata in 1.2439 secunde