Au salvat elita navigatorilor români de la dispariție

Istoria le-a rezervat companiilor de crewing din România rolul de a asigura nu doar supraviețuirea unei categorii profesionale amenințate cu dispariția, ci și creșterea ei.

De la cortina de fier la piața liberă
"La sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, companiile de navigație "Navrom" și "Romline" au intrat în lichidare, iar "Petromin" rămăsese fără nave. Țara noastră avea mii de ofițeri maritimi și nebrevetați, dar nu putea să le asigure contracte de îmbarcare. Navigatorii români erau practic necunoscuți pe piața internațională a shipping-ului, spre deosebire de cei din Polonia și Serbia. Regimul comunist practica-se politica sistemului închis, împiedicându-i pe români să muncească la companiile străine. În urmă cu zece ani, agențiile de crewing au avut un rol foarte important în a găsi o piață pentru forța de muncă disponibilă în țara noastră" - a declarat Florin Urziceanu, președintele Asociației Companiilor de Crewing din România.
Acceptarea românilor de către companiile străine se lovea de barierele necunoașterii și neîncrederii. "Era și un moment dificil - își aduce aminte Urziceanu. De abia se ieșea dintr-o criză a navlurilor, care contribuise din plin la dispariția flotei române. Piața internațională era saturată cu forță de muncă. A fost un efort extraordinar din partea crewing-ului să promoveze navigatorii români, dar și un curaj din partea armatorilor să-i accepte. Ofițerii și nebrevetații noștri au demonstrat că sunt performanți și că își merită locul în flota mondială.
S-au încadrat rapid în sistemul internațional. Este meritul lor că au confirmat așteptările."

Capital de încredere
Cele mai multe dintre companiile de crewing din România au fost înființate tot de navigatori. Mulți dintre ei lucraseră în anii ´90 pe navele flotelor străine. Cel mai important capital cu care intraseră în această afacere era încredere obținută din partea armatorilor.
Desigur, pe lângă agențiile de crewing serioase, au apărut destui "rechini", firme și persoane fizice, care practicau tot felul de comisioane și-i înșelau pe navigatorii, promițându-le locuri de muncă.
"Odată cu adoptarea primelor reglementări în domeniu, lucrurile au început să se așeze. Legislația românească s-a dovedit a fi încurajatoare pentru navigatori și agențiile de crewing serioase. Până acum, s-a putut lucra eficient și corect pentru armatori și navigatori. Iar pe această bază, colaborarea cu Sindicatul Liber al Navigatorilor s-a dovedit a fi foarte bună" - afirmă președintele asociației.

Dublarea pieței crewing-ului
În iunie 2001, existau 52 firme de crewing autorizate de Ministerul Transporturilor, în baza HG 112/1996 și HG 10/1997. Pe lângă firmele care lucrau la lumina zilei, existau, însă, numeroase altele care operau în afara legii.
Primul deceniu al noului mileniu a adus o creștere explozivă a parcului de nave la nivel mondial și criza ofițerilor. A fost un impuls excepțional pentru crewing-ul românesc. În 2008, înainte de declanșarea crizei mondiale, numărul companiilor autorizate să furnizeze personal navigant ajunsese la 116.
Astăzi, în cel de al treilea an al recesiunii din shipping, crewing-ul românesc numără 98 agenții autorizate, cu următoarea dis-tribuție: Constanța - 84, Tulcea - 4, București - 3, Galați - 2, Brăila - 2, Mangalia - 1, Agigea - 1 și Brașov - 1.
"Nu toate aceste firme sunt active pe piață. Multe lucrează cu armatori mici, care au una - două nave, care plasează 20 - 30 de navigatori pe an. Sunt și companii mari, unele fiind reprezentanțe ale unor flote străine, care asigură sute de locuri de muncă. Asociația Com-paniilor de Crewing din România, deși are numai 24 membri, furnizează mai mult de 60% din locurile de muncă ale navigatorilor maritimi din țara noastră, pentru flote cu pavilion Japonia, Marea Britanie, Franța, Italia, Norvegia și pentru pavilioanele de complezență. Românii muncesc pe nave de toate tipurile și mărimile" - relatează Urziceanu.

Servicii externalizate în România
Crewing-ul a intrat într-o nouă etapă: de la furnizarea de forță de muncă a trecut la crew-management. "Este o activitate complexă, care implică numeroase servicii pentru companiile de navigație: planificarea forței de muncă, instruirea ei, plata salariilor, urmărirea carierei navigatorilor de la A la Z. Practic, armatorii și-au externalizat în România o parte din serviciile de personal. A crescut valoarea adăugată a serviciilor noastre, iar în România intră mai multă valută. La nivelul unui an, agențiile de crewing au adus în țară venituri ceva mai mari decât bugetul municipiului Constanța (e vorba de salariile brute ale navigatorilor). Spre exemplu, compania AB Crewing, pe care o conduc, asigură salarii brute anuale de peste 30 de milioane de dolari pe an. Din punct de vedere economic, navigatorii înseamnă foarte mult pentru orașul acesta. Chiar și băncile ne spun că navigatorii sunt clienții lor preferați la creditare, pentru că sunt cei mai solvabili" - relatează președintele asociației.

Un nou loc sub soare
Viitorul crewing-ului românesc este legat de cel al evoluției shipping-ului internațional, de apariția unor tipuri noi de nave, pentru care se cer abilități, competențe noi, dar și de creșterea concurenței din partea navigatorilor asiatici și africani.
Românii încep să se orienteze spre navele specializate, tancuri petroliere, chimice, LPG-uri și LNG-uri, nave de pasageri și pentru servicii off-shore. Companiile de crewing sunt cele ce le deschid drumul spre noile piețe, le dau direcția și îi ajută să-și câștige propriul loc sub soarele shipping-ului internațional.
"AB Crewing a fost prima companie din țara noastră care a realizat conversia navigatorilor români pentru nave specializate în transportul gazelor naturale lichefiate - afirmă Florin Urziceanu. E vorba de nave foarte complexe, care costă în jur de 200 milioane de dolari și sunt de mare risc. Am asigurat pregătirea navigatorilor în propriul centru de instruire, de la Constanța, care e conectat cu baza din Singapore. Sperăm să asigurăm accesul românilor pe nave tot mai complexe."

Proiectul EuroCrew
Asociația Companiilor de Crewing din România a luat naștere în anul 2001. Ea a fost reactivată în 2010, sub o nouă conducere. "Intenționăm să ne afiliem la nivel european. Există un proiect al colegilor din Polonia, pentru înființarea organizației EuroCrew. Vom putea vorbi pe o singură voce, cu mai mult succes, în fața Comisiei Europene și Parlamentului European. Pe plan național, facem parte din comitetul maritim tripartit, alături de reprezentanții guvernului, Sin-dicatului Liber al Navigatorilor
și Asociației Armatorilor din România" - precizează Urziceanu.