Atenție, se schimbă meseriile și ocupațiile! Europa se îndreaptă spre economia neutră din punct de vedere climatic

Modul de ocupare a forței de muncă este în schimbare. Sub presiunea globalizării, a transformărilor tehnologice generate de digitalizare și a schimbărilor climaterice, dispar activități și profesii vechi pentru a face loc altora noi. În zilele noastre, se închid capacitățile de producție energofage și poluante, iar mijloacele de transport generatoare de noxe sunt înlocuite cu cele prietenoase cu mediul. 

Cărbunele, petrolul și gazele naturale - resursele energetice pe care s-a bazat evoluția omenirii în epoca industrială - fac loc energiei verzi, inepuizabile, generată de vânt și de soare. Omul le cedează roboților muncile repetitive, de la bandă, din fabricile de montaj și din depozite. Iar acum se pregătește să se retragă de la volanul vehiculelor rutiere și de la timona navelor, pentru a le lăsa "pe mâna" echipamentelor digitale, controlate de la distanță.   

Stimați cititori, epoca industrială a omenirii a debutat la sfârșitul secolului XVIII, iar spre sfârșitul secolului al XX-lea a început să facă loc societății bazate pe servicii, care a influențat profund modul de ocupare a forței de muncă. Dar înainte să se instaureze pe deplin, noua epocă se vede nevoită să cedeze în fața unui nou venit: economia neutră din punct de vedere climatic. Sosirea ei a fost anunțată de fermele de producere a energiei solare și eoliene, care cuceresc teritorii pe uscat și în zonele maritime costiere, de invazia "caselor verzi", alimentate din surse de energie regenerabilă, de marșul triumfător al autovehiculelor și trotinetelor electrice, de flotilele de nave acționate de forța electricității, a luminii solare și a vântului. 

Evaluarea Comisiei Europene

Europa, ca și întreaga omenire, se află în fața unor mari provocări. Viitorul a apăsat pe pedală, iar bătrânul continent se simte obligat să facă mai mult, pentru a fi promotorul schimbărilor și nicidecum victima lor.

Pe data de 4 iulie 2019, Comisia Europeană a publicat evaluarea anuală privind evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa. Având în vedere tendințele globale pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației, globalizarea, transformarea tehnologică și schimbările climatice, raportul este dedicat temei dezvoltării durabile. 

Autorii arată că abordarea schimbărilor climatice și creșterea economică merg mână în mână. Totodată stabilesc o serie de direcții de acțiune pentru a menține competitivitatea UE, a sprijini creșterea economică și a extinde beneficiile la întreaga populație a UE și la generațiile viitoare. În același timp, trebuie asigurată tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. 

Potrivit raportului, extinderea activității economice a UE a continuat în ultimii ani, înregistrându-se noi niveluri record de ocupare a forței de muncă și o îmbunătățire a situației sociale.

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: "Această evaluare anuală arată că redresarea economiei europene a avut loc. Cu cele 240,7 milioane de locuri de muncă în Europa, cu 13,4 milioane mai mult față de începutul mandatului Comisiei Juncker, rata ocupării forței de muncă în UE este cea mai mare rată înregistrată vreodată. Rata șomajului din Europa este cea mai scăzută din istorie. Numărul de persoane expuse riscului de sărăcie continuă să scadă. Acesta reprezintă un bun punct de plecare pentru intensificarea realizării politicilor care stau la baza Pilonului european al drepturilor sociale. Procesul trebuie să includă o tranziție echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic, care să valorifice pe deplin oportunitățile de <creștere verde> din viitor. Putem îmbunătăți standardele de viață ale tuturor cetățenilor, cu condiția ca UE și statele membre, împreună cu partenerii sociali, să investească în competențe noi și mai bune, calificări mai înalte și servicii sociale mai bune."

O nouă structură a forței de muncă

Potrivit raportului, tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon va spori numărul de locuri de muncă disponibile și va avea un impact asupra structurii pieței forței de muncă, a distribuției locurilor de muncă și a competențelor necesare. Până în 2030, se așteaptă ca tranziția să creeze 1,2 milioane de locuri de muncă suplimentare, pe lângă cele 12 milioane de locuri de muncă deja preconizate. Tranziția ar putea atenua polarizarea actuală a locurilor de muncă cauzată de automatizare și digitalizare prin crearea de locuri de muncă cu salarii și competențe medii, în special în sectorul construcțiilor și al producției.

Impactul tranziției va fi diferit de la o țară la alta și de la un sector la altul. Ca urmare, Comisia Europeană avertizează țările comunitare să se pregătească pentru această tranziție, pentru a se asigura că cetățenii din profesiile, sectoarele și regiunile care sunt încă legate de modele cu emisii ridicate de carbon nu sunt lăsați în urmă. 

Evaluarea arată că, pentru a continua creșterea economică, UE va trebui să investească în competențele cetățenilor și în inovare. Cele mai performante întreprinderi din UE sunt cele care investesc cel mai mult în formarea lucrătorilor și în condiții de muncă de înaltă calitate. Într-adevăr, investițiile în competențe, calificări și educația formală a adulților sprijină capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor, creșterea salariilor și competitivitatea întreprinderilor. Autorii evaluării au constatat, de asemenea, că investițiile sociale, cum ar fi accesul la servicii de îngrijire a copiilor și educația copiilor preșcolari contribuie la creșterea productivității și bunăstării cetățenilor. O locuință accesibilă și adecvată le permite europenilor să-și utilizeze potențialul pe piața forței de muncă și să participe la viața societății.