€ 4.7625
£ 5.4024
$ 4.2638

Mai multe ştiri online:
Cutremurător!

Aproape jumătate din lucrătorii României sunt plătiți la nivel de muncitor necalificat

Ştire online publicată Miercuri, 17 Octombrie 2018. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Dumitru Costin
Aproape jumătate din lucrătorii României sunt plătiți la nivel de muncitor necalificat - aproapejumatatedinlucratoriidumi-1539699675.jpg
r Să ne mai mirăm că forța de muncă migrează pe piața externă?

Modificarea Legii dialogului social, în anul 2011, de către Guvernul Boc, a lovit puternic mișcarea sindicală și a afectat grav condiția socială a lucrătorilor români, cu consecințe dramatice pentru piața muncii.

Potrivit unui studiu realizat de Blocul Național Sindical, în România există, la această oră, 670.000 de firme active, cu 5,8 milioane de salariați. Dintre acestea – precizează Dumitru Costin, liderul BNS - doar 43.000 de firme au cel puțin 21 de salariați, care pot înființa un sindicat. Legea prevede că, în unitățile cu minimum 21 de salariați, angajatorul trebuie să aibă un contract colectiv de muncă negociat cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților.

În cele 43.000 de firme ar trebui să existe contracte colective care să reglementeze salariile și condițiile de muncă. În realitate, doar 14.000 dintre ele au contracte colective. Dintre aceste contracte, 86% sunt semnate de reprezentanții salariaților și doar 14% sunt negociate și încheiate de reprezentanții organizațiilor sindicale.

Neexistând contracte colective de muncă la nivel de sector, lucrătorii din firmele cu mai puțin de 21 de salariați nu mai au niciun fel de protecție.

„Până în anul 2011, toți salariații din România erau protejați cel puțin prin contractul colectiv la nivel național, care prevedea standarde minime obligatorii pentru toate categoriile de personal, de la necalificați până la cei cu studii superioare. La acestea se adăugau cele la nivel de sector de activitate și de întreprindere. Astăzi, marea lor majoritate nu mai au niciun contract colectiv. Consecința este faptul că, astăzi, în România, 41% dintre cei 5,8 milioane de salariați sunt încadrați și plătiți la nivelul salariului minim pe economie. Asta înseamnă că aproape jumătate din forța de muncă este plătită la nivel de subzistență, la nivel de muncitor necalificat”, a declarat liderul BNS.

Dumitru Costin afirmă că, din 2011 și până în prezent, n-a existat nicio formațiune politică care să dorească să modifice Legea dialogului social. „Toate guvernele și coalițiile politice au respins orice inițiativă sindicală de modificare a legislației. Indiferent de doctrina lor politică, partidele sunt mai apropiate de capital, decât de lucrători. Consecința majoră a acestei stări de lucruri este uriașul exod al forței de muncă. România se află pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce privește exodul cetățenilor; Siria, ca urmare a unui război civil, România, ca urmare a unui război pe care întreaga clasă politică l-a dus cu propriii cetățeni. De aceea au plecat peste 3,5 milioane de cetățeni în vârstă de muncă”, spune Dumitru Costin.

Liderul BNS consideră că „recesiunea” mișcării sindicale din România a fost generată și de factori interni: implicarea unor lideri sindicali în politică, oameni care s-au folosit de pârghiile sindicale pentru a accede în funcțiile politice, în timp ce alții au fost acuzați și condamnați pentru fapte de corupție.

„Însă cea mai mare problemă a fost generată în anul 2011, când guvernul de la acea vreme și-a asumat răspunderea pe legile sindicale; asta înseamnă că n-a existat un proces transparent, negociat, dezbătut în Parlament. Astfel a dispărut contractul colectiv de muncă la nivel național, care era negociat de confederațiile sindicale și patronale. Totodată s-au introdus standarde de reprezentativitate la nivelul sectoarelor de activitate, pentru că guvernul de la vremea respectivă spunea că vrea să dea o mai mare libertate pieței forței de muncă și, în locul contractului colectiv la nivel național să existe contracte sectoriale. Ei bine, după șapte ani, România nu are niciun contract colectiv sectorial. Singurele contracte existente sunt cele la nivel de unitate. Totodată, prin modificarea legii, la nivel de unitate s-a introdus o toxină. Contractele colective le pot discuta și sindicatele, dar și reprezentanții salariaților. Pentru că legea nu reglementează desemnarea acestora, de regulă reprezentanții salariaților sunt stabiliți de patroni”, relatează liderul BNS.

În vara acestui an, Blocul Național Sindical a reușit să determine elaborarea unui proiect de modificare a Legii dialogului social. „Când discuți despre sindicate și negocierile colective – spune Dumitru Costin - în realitate discuți despre trei principii de bază din Carta drepturilor omului, care nu sunt negociabile de niciun partid sau capitalist și care ar trebui să se regăsească și în legislația națională: dreptul la libera asociere a lucrătorilor (în structuri sindicale, pentru a-și putea apăra interesele), dreptul la negocieri colective libere și neîngrădite, dreptul la grevă, atunci când negocierile eșuează.”

Pe data de 9 octombrie 2018, în comisia de muncă din cadrul Senatului au început dezbaterile privind Legea dialogului social. BNS a depus peste 80 de amendamente și speră ca, până la finele acestei sesiuni parlamentare, legea să fie finalizată și să se relanseze negocierile colective. 

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7839 secunde