Pe timp de vară

Șaorma și berea pun bazele afacerilor "umanitare"

1659

Articole de la același autor

O afacere estivală de mare clasă e să vinzi băuturi reci, cu sau fără alcool. Faci contract cu un furnizor, îți amplasezi ghereta într-un loc circulat și te-ai făcut om. Evident, cele mai mari câștiguri le au producătorii. La bere, spre exemplu, volumul vânzărilor din prima jumătate a anului a crescut cu peste 40%, față de anul 2006, până la circa 2,6 milioane hectolitri. Pentru această vară, se estimează creșteri paranormale, de peste 50%, ceea ce înseamnă că vom doborî recordul de anul trecut, când s-au consumat 17,7 milioane hectolitri de bere, adică 81 litri/locuitor.
În afară de vânzătorii insidioși de pe litoral, și firmele care produc PET-uri și tipografiile unde se fac etichetele sticlelor de suc și bere profită de pe urma românilor însetați. În tipografiile care au contract cu mari producători de băuturi alcoolice și răcoritoare se lucrează non-stop. În ture de câte 12 ore, de luni până duminică, zeci de mii de kilometri de etichete ies din prese, sunt încărcate în camioane și ajung să fie rupte de oameni plictisiți, răzuite de cei naivi sau scuipate de cei care le-au făcut.
La fel de bine e să te implici și în alimentația turiștilor. Șaorma, kebabul, suflakiul, buritoul, pizza, senvișurile, plăcintele, cornurile, gogoșile, scrumbiile la grătar, porumbul copt, vata de zahăr ars, micii, frigăruiile și cartofii prăjiți fac parte din meniul estival clasic. Cei mai tari fast-foodiști din Constanța își fac numele cunoscut primăvara, iar vara își deschid un punct de lucru și în Mamaia. Se duce vorba și iese cu profit. Dacă îți faci cantină, de preferință fără salmonella, iar e bine. Pe litoral sosesc, de cele mai multe ori, oameni "simpli", ingenui, care aleg o farfurie cu fasole și ciolan, în detrimentul unui Triple-Double-Mega-Hamburger. Un calcul simplu arată că dacă vinzi o șaorma de 5 lei la fiecare 20 de minute, timp de 16 ore pe zi, la sfârșitul celor trei luni de vară vei număra 22.320 lei. Scăzând costul materiei prime și investiția în reclamă, autorizații și salarii, rămâi cu un profit de minimum 7.000 - 8.000 lei, dacă nu mai mult. În plus, faci și un gest umanitar, nelăsând bieții oameni să moară de foame.
Ruda mai stilată a fast-food-ului este cateringul. Cluburile și hotelurile organizează numeroase evenimente mondene, ridicând piața cateringului spre pragul de 1 miliard euro/an.

O afacere estivală de mare clasă e să vinzi băuturi reci, cu sau fără alcool. Faci contract cu un furnizor, îți amplasezi ghereta într-un loc circulat și te-ai făcut om. Evident, cele mai mari câștiguri le au producătorii. La bere, spre exemplu, volumul vânzărilor din prima jumătate a anului a crescut cu peste 40%, față de anul 2006, până la circa 2,6 milioane hectolitri. Pentru această vară, se estimează creșteri paranormale, de peste 50%, ceea ce înseamnă că vom doborî recordul de anul trecut, când s-au consumat 17,7 milioane hectolitri de bere, adică 81 litri/locuitor.
În afară de vânzătorii insidioși de pe litoral, și firmele care produc PET-uri și tipografiile unde se fac etichetele sticlelor de suc și bere profită de pe urma românilor însetați. În tipografiile care au contract cu mari producători de băuturi alcoolice și răcoritoare se lucrează non-stop. În ture de câte 12 ore, de luni până duminică, zeci de mii de kilometri de etichete ies din prese, sunt încărcate în camioane și ajung să fie rupte de oameni plictisiți, răzuite de cei naivi sau scuipate de cei care le-au făcut.
La fel de bine e să te implici și în alimentația turiștilor. Șaorma, kebabul, suflakiul, buritoul, pizza, senvișurile, plăcintele, cornurile, gogoșile, scrumbiile la grătar, porumbul copt, vata de zahăr ars, micii, frigăruiile și cartofii prăjiți fac parte din meniul estival clasic. Cei mai tari fast-foodiști din Constanța își fac numele cunoscut primăvara, iar vara își deschid un punct de lucru și în Mamaia. Se duce vorba și iese cu profit. Dacă îți faci cantină, de preferință fără salmonella, iar e bine. Pe litoral sosesc, de cele mai multe ori, oameni "simpli", ingenui, care aleg o farfurie cu fasole și ciolan, în detrimentul unui Triple-Double-Mega-Hamburger. Un calcul simplu arată că dacă vinzi o șaorma de 5 lei la fiecare 20 de minute, timp de 16 ore pe zi, la sfârșitul celor trei luni de vară vei număra 22.320 lei. Scăzând costul materiei prime și investiția în reclamă, autorizații și salarii, rămâi cu un profit de minimum 7.000 - 8.000 lei, dacă nu mai mult. În plus, faci și un gest umanitar, nelăsând bieții oameni să moară de foame.
Ruda mai stilată a fast-food-ului este cateringul. Cluburile și hotelurile organizează numeroase evenimente mondene, ridicând piața cateringului spre pragul de 1 miliard euro/an.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.5869 secunde