2.580 de unități navale au tranzitat canalele navigabile în primele zece luni din 2020

241

Articole de la același autor

Este greu de spus dacă recesiunea economică provocată de pandemia Covid-19 este cea care a afectat traficul fluvial de mărfuri, dar cu siguranță că scăderea dramatică a recoltelor de cereale din România, ca efect al secetei teribile din acest an, este principala cauză a diminuării semnificative a cantităților de grâne transportate pe Dunăre și pe canalele navigabile, spre Portul Constanța.

Reducerea exporturilor românești de grâu, orz, ovăz, rapiță, floarea soarelui și porumb n-a putut fi suplinită, decât în parte, de volumele de cereale exportate de fermierii sârbi, unguri și bulgari.

Este tot mai evident că irigațiile reprezintă problema critică a agriculturii românești. Astăzi, de rezolvarea ei depind mult prea multe: creșterea producției de grâne la hectar și asigurarea unor cantități cât mai mari pentru export, bunăstarea fermierilor și a lucrătorilor agricoli, activitatea companiilor de navigație fluvială și a operatorilor din porturile maritime și fluviale și multe altele.

Cum fermierii nu se grăbesc să se organizeze în asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, să atragă fonduri europene și să investească în echipamente de irigații, soarta producțiilor agricole viitoare rămâne la mila domnului.



Poate că pe viitor vor trebui găsite alte soluții. Mă gândesc că operatorii portuari care dețin silozuri ar putea înființa firme specializate în furnizarea serviciilor de irigații pentru unitățile agricole, cu plata în natură, sub forma produselor agricole. Sau de ce să nu se organizeze asocieri între unitățile agricole și operatorii portuari pentru a investi în sectorul irigațiilor? Un lucru este clar: irigațiile trebuie tratate, pe viitor, ca o afacere profitabilă în perioadele secetoase. Organizată cu înțelepciune și cu bună credință ea ar aduce câștiguri substanțiale tuturor.



Traficul de mărfuri e în declin


„În primele zece luni ale anului 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o sensibilă diminuare față de 2019, care a fost un an record, dar sunt cu puțin peste previziunile noastre - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu - director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 29.280 milioane de tone capacitate, cu 3,08% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 13.656 milioane de tone de mărfuri, cu 3,27% mai puțin decât în ianuarie – octombrie 2019.”

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 48%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereuri – 27%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 11%, produse chimice - 8%, metal și produse din metal - 3%, ciment – 2%, produse alimentare – 1%.

Rolul european al canalelor navigabile

În acest an s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie – octombrie 2019 acesta era de 52% din total, în primele zece luni din 2020 a sărit la 63%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 13.656 milioane de tone de mărfuri derulate în primele zece luni din 2020, în contul României au fost transportate 37%, pentru Serbia - 32%, Ungaria - 16%, Bulgaria - 9%, Austria – 2%, Croația – 2%, Germania și Republica Moldova – câte 1%.

În primele zece luni din 2020, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 20.580 unități navale, din care: 13.978 barje, 3.198 șlepuri, 66 nave fluvio-maritime, 3.334 remorchere împingătoare și 4 nave de pasageri.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.



Investiții în transportul fluvial

Rolul transportului fluvial de mărfuri și de persoane va crește în următorul deceniu. Planul național de investiții și relansare economică elaborat de Guvernul Orban prevede investiții semnificative, de peste 4,1 miliarde de euro, pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, a căilor navigabile, pentru asigurarea condițiilor optime de navigație pe întreaga Dunăre, pe tot timpul anului.

Deja, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică două proiecte de investiții din industria portuară. Unul are în vedere extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului (etapa I). Valoarea investiției este 68.817.813 lei, inclusiv TVA. În prezent, portul Calafat dispune de o capacitate de trafic de 270.000 tone de mărfuri și poate primi nave cu o capacitate maximă de 2.000 tdw.



Cel de al doilea proiect de investiții are în vedere creșterea capacității de operare a portului Brăila. Vor fi executate lucrări de modernizare și reabilitare a infrastructurii portuare din incinta bazinului „Docuri”. Valoarea investiției este 127.136.310,28 lei, inclusiv TVA.

Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluvio-maritime românești și este inclus în rețeaua TEN-T globală. În bazinul „Docuri” se operează cereale cu instalațiile silozului, mărfuri vrac și cereale cu macaralele de cheu. Locația este utilizată și pentru iernatic, putând primi circa 150 de nave. Ambele investiții sunt finanțate din fonduri europene, nerambursabile. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5075 secunde