€ 4.734
£ 5.2448
$ 4.2129

Mai multe ştiri online:

113 ani de la instalarea cablului submarin Constanța - Constantinopol

Ştire online publicată Luni, 17 Septembrie 2018. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
În anul 1905 a fost instalat cablul submarin Constanța - Constantinopol, prin care s-a realizat comunicarea telegrafică directă între malul Bosforului, București și Berlin.

Trecuseră 63 de ani de când Samuel Morse montase, în portul New York, primul conductor subacvatic izolat în cauciuc. Între timp, Semens și Halske, la 1845, 1850-1851, pozaseră cablul telegrafic submarin între Dover (Anglia) și Calais (Franța). Sub Mississipi (1853) se montaseră trei cabluri și tot atâtea sub Mediterana (1854).

În 1865 se instalase primul cablu telegrafic submarin între Suedia și Germania, iar în 1866 - 1867 se stabilise comunicația telegrafică permanentă între Statele Unite și Europa prin cablul atlantic promovat de Cyrus Field. Det Store Nordiske Telegraf - Selskap, înființată la Copenhaga în 1869, instalase cabluri submarine între Marea Britanie și țările nordice și Rusia. Tot atunci, în Asia a fost montat cablul submarin telegrafic între Singapore și Hong Kong.

Pe data de 29 mai 1905, în străvechea cetate a Tomisului, a fost lansat proiectul cablului submarin Constanța - Istanbul. Era un prim pas pentru colaborarea economică dintre România și Turcia. În acea zi, din portul Constanța a plecat nava „Podbielsky” cu misiunea de a monta cablul submarin.

La ceremonie au fost prezenți Regele Carol I, directorul poștelor Cerchez, ambasadorul Kiazim Bey, ambasadorul Kiderlen - Wachter, miniștrii și oficialități locale.

Cablul din Marea Neagră avea lungimea de 343.212 m și era conectat la firele aeriene Constantinopol - Killios și București - Constanța. Până în anul 1923, exploatarea lui s-a realizat cu aparatul Hughes. Prin „Aranjamentul particular din 27 decemvrie 1923“, încheiat între administrațiile poștelor, telegrafelor și telefoanelor din România și Turcia s-a stabilit înlocuirea lui cu aparatul Siemensrapid.

Cheltuielile de reparare a cablului erau suportate în părți egale de cele două administrații contractante. Potrivit acordului amintit: „Inițiativa reparațiunilor deranjamentelor cari se vor putea produce pe jumătatea cablului spre România, adică pe o lungime de 171.606 metri contat de la Constanța, va aparține administrației române, și acele ce se vor produce pe restul cablului va aparține administrațiunii turcești; cu toate acestea administrațiunea neobligată va avea facultatea de a trimite un delegat a lua parte la lucrări și la stabilirea conturilor; delegatul administrației inițiatice fiind obligat de a-i procura la cerere toate indicațiunile asupra prețului materialelor, mâna de lucru, chiria vasului etc.“ Cheltuielile de reparații erau calculate în franci aur.

Taxele teritoriale și aferente cablului, stabilite prin aranjamentul dintre cele două țări erau calculate în centime (subdiviziuni ale fracului aur). În Turcia, pentru corespondența schimbată pe linia de cablu, taxa teritorială era următoarea: cu Fiume, Franța și Italia - 20 centime; cu Elveția - 21 centime; cu Belgia, Spania, Gibraltar, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos și Portugalia - 23 centime; cu Germania, Danemarca, Finlanda, Lituania și Suedia - 28 centime. Între Turcia din Europa și România - 14,5 centime, iar între Turcia din Asia și România - 20 centime. Taxa de tranzit pentru corespondența schimbată între Turcia și țările din Europa varia între 1 și 8 centime, iar pentru cea dintre Europa și Persia (linia Constanța - Constantinopol - Makou) era de 67 centime.

Aranjamentul a fost semnat „în virtutea art. 17 al Convențiunii telegrafice internaționale de la St. Petersbourg și art. 110 al tratatului de la Lausanne“, de I. Manea, delegatul României, și Ihsan-Djemal Bey, delegat al Turciei.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.9362 secunde