Remedii pentru problemele medicale ale romilor

231
Remedii pentru problemele medicale ale romilor - e25ca237a194723ab3c86e793660ef21.jpg
Jurnaliști din cinci țări sud-est europene au analizat multitudinea de probleme - de la lipsa apei potabile și până la birocrația și atitudinea ostilă - care fac aproape imposibil ca romii să trăiască la fel de mult ca alte categorii de cetățeni.
Într-o comunitate de romi din Ucraina, la graniță cu Ungaria, Elisaveta Laktash locuiește într-o colibă cu două încăperi, așa că fiul ei bolnav de tuberculoză doarme alături de ceilalți 12 copii, deși ea știe că și ei ar putea să se îmbolnăvească.
Anul acesta, când focul a izbucnit în baraca construită ilegal de Murat Emin, nu foarte departe de Banca Națională a Macedoniei din Skopje, fetița acestuia a suferit arsuri. Emin, bolnav de TBC, a încercat să găsească un doctor să o trateze. Deși nu a reușit, copilul a supraviețuit.
În Zaga Malivuk, un sat de romi de la marginea Belgradului, în Serbia, Muska Saiti este îngrijorată că i s-ar putea îmbolnăvi cei patru copii, pentru că trăiesc
într-o baracă umedă, rece și murdară. Când Redip are temperatură sau Abi plânge că o doare iar urechea, nu sunt bani pentru doctor. Saiti încearcă să-și țină copiii îmbrăcați și curați, dar când sunt bolnavi ea "trebuie să îndure", așa cum chiar ea spune.
În sud-estul Europei, membrii unei minorități - poate cea mai oprimată și disprețuită din lume - pe care cei mai mulți îi numesc încă țigani - trăiesc în condiții care, cu certitudine, îi fac să fie mai bolnavi decât ceilalți cetățeni. Tot ei sunt cei care, cel mai probabil, nu au banii, actele sau răbdarea de a se descurca cu medicii, nu au clinici, spitale – nimic din ceea ce ar fi necesar pentru rezolvarea problemei.
Rezultatele sunt înspăimântătoare. În Bulgaria, speranța de viață a romilor este cu zece ani mai mică decât a celorlalți cetățeni. Satele de romi din regiune roiesc de copii, dar aproape niciodată aceștia nu ajung la bătrânețe.
În București, România, Baba Vasilica, 48 de ani, este cunoscută de către toată lumea din mahalaua ei drept "bunica". Are probleme la plămâni și este șomeră, dar se întreține pe ea, pe cei cinci copii și pe nenumărații nepoți din ajutorul social primit de la stat. O bufnește râsul la ideea că în prezent condițiile de trai ale romilor sunt mai bune decât pe vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Liderii multor țări au ocolit problemele vechi de secole care i-au izolat și i-au ținut în sărăcie pe romii din Europa. Romilor le lipsesc încă lucruri esențiale, cum ar fi un adăpost decent, accesul la învățătură, servicii de sănătate și respectul celorlalți cetățeni. În 2005, autoritățile din 12 țări au decis să încerce o abordare nouă și au declarat începutul Decadei de Incluziune a Romilor.
Până în 2015, au decis reprezentanții națiunilor, se vor face eforturi susținute și concertate pentru a-i ajuta pe romi să trăiască la fel ca toți ceilalți.
La trei ani de la această ambițioasă încercare, reporteri din România, Serbia, Bulgaria, Macedonia și Ucraina au încercat să vadă dacă s-a făcut vreun progres - în special în domeniul îmbunătățirii accesului romilor la serviciile de sănătate. Au mers prin sate, au vorbit cu activiști și cu autorități guvernamentale, cu doctori și cu asistente. Reporterii au fost interesați în special de serviciile medicale pentru femeile însărcinate, de a căror sănătate depinde viitorul comunităților de romi.
Materialele rezultate în fiecare din cele cinci țări țintă sunt extraordinar de asemănătoare.
În fiecare țară, reporterii au constatat că principala piedică în calea accesului romilor la serviciile de sănătate o reprezintă lipsa actelor de identitate. Aceste documente le-ar oferi romilor, ce se numără cel mai adesea printre cei mai săraci cetățeni, dreptul la servicii medicale gratuite, inclusiv la îngrijirea prenatală și vaccinarea copiilor. Dar pentru a obține acte, trebuie să se facă dovada unei adrese legale, iar romii trăiesc în tabere improvizate, lângă gropi de gunoi sau în mahalalele uitate ale marilor orașe. Și această dovadă nu există.
Reporterii au descoperit de asemenea că, în multe cazuri, problemele de sănătate sunt agravate și de tradițiile pe care romii încă le mai păstrează. Printre acestea se numără: căsătoriile timpurii, nașterile numeroase la o vârstă fragedă, căsătoriile între rude apropiate. Romii pun baza pe forțele proprii și nu au încredere în ceilalți, așa că tind să creadă că îngrijirea medicală înseamnă doar să ia pastile și, de cele mai multe ori, nu se gândesc să ia măsuri pentru a-și păstra să-nătatea. Își tratează singuri bolile. Anii de rasism și discriminare i-au făcut să fie sensibili la jigniri, așa că de multe ori reporterii au constatat relații proaste între personalul medical și pacienții romi, care țipă, fumează în cabinet sau se comportă în moduri în care alți pacienți nu o fac.
Realitatea sărăciei crunte, în care sunt nevoiți să trăiască, nu s-a îmbunătățit în trei ani, așa că problemele legate de accesul romilor la servicii medicale încă descurajează. Aceștia sunt oameni care trăiesc în cocioabe, adesea lângă gropi de gunoi, fără apă curentă, canalizare sau mâncare suficientă. Lucrează ca sortatori sau caută în gunoaie, își trimit copiii să cerșească, dacă vor să mănânce. Bolile infecțioase, tuberculoza sau alte afecțiuni pulmonare și durerile de spate sunt endemice.
Cu toate acestea, reporterii au găsit și motive de speranță. Echipe de cercetători încep să studieze nevoile medicale și problemele care îi afectează pe romi. În Macedonia, responsabilul - de etnie romă - de proiectele din Decada de Incluziune are și o funcție importantă în guvern, iar în Serbia, femei de etnie romă au acceptat slujbe prost plătite, de mediatori, pentru a-și ajuta semenii să comunice cu doctorii, să-și vaccineze copiii și să-i îndrume pe romi prin labirintul de hârtii și proceduri prin care să obțină, în final, actele de identitate.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Presa și accesul la sănătate în comunitățile de romi" - ediția regională, coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul Open Society Institute, New York. Mai multe informații despre proiect găsiți pe www.cji.ro.
Autor: Rosemary Armao

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.6465 secunde