Locul din România unde pământul a dat în clocot

Cum se ajunge? Relativ nu depar-te de Constanța, în județul Buzău, chiar în proximitatea municipiului reședință, pe drumul național DN10, care duce către Brașov se merge 18 km până ce se intră în satul Sătuc, după care se face la dreapta către comuna Berca. Aici se traversează râul Buzău și imediat se face stânga, traversându-se un pod de mici dimensiuni.

Vestite pentru aspectul lor selenar, extrem de spectaculoase atunci când ploile abundă în zonă și pânza freatică intră în acțiune, cele două platouri Pâclele Mici și Pâclele Mari îi înfioară pe turiști.

Întins pe câteva zeci de hectare, pe raza comunelor buzoiene Scorțoasa și Berca, noroiul uscat este asemuit pământului de pe Lună. Din nefericire, la vremea respectivă, după cum ne povestea angajatul de la intrare (4 lei de persoană) nu mai plouase din luna mai, așa încât așteptările ne-au fost înșelate. Fusesem avertizați că noroiul ajuns pe încălțări se spală foarte greu și să avem grijă pe unde călcăm pentru că erupțiile sunt imprevizibile și ne putem murdări pe haine de noroiul izvorât din inima pământurilor. N-a fost să fie așa.

Vulcanii noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă. Lava (amestec de apă cu pământ), deși pare fierbinte datorită "bulbucilor" pe care îi face la suprafață, este rece; bulbucii sunt creați de gazele care ies cu putere la suprafață. "Lava" care se usucă în timp schimbă peisajul continuu. Datorită noroiului care iese permanent din adâncuri, craterele se măresc de la zi la zi, ajungând deseori să se unească între ele și să formeze guri imense de vulcani, uneori cu diametru de doi-trei metri.

Deși marginile craterelor par solide, acestea sunt foarte înșe-lătoare; de cele mai multe ori acestea sunt înconjurate de lavă foarte ușor întărită sau chiar de lavă în mișcare.

În anul 1924, zona Pâclele Mari - Pâclele Mici a fost declarată monument al naturii. Fenomene similare cu cele întâlnite aici se mai pot găsi pe teritoriul Europei doar în Siberia și Australia. România pare totuși o zonă prielnică acestor fenomene. În Subcarpații de Curbură, lângă Ocna Sibiului, pe dealurile Transilvaniei, dar și în zona Moldovei, pe coline; aici vulcanii noroioși poartă denumirea de "gloduri" sau "ochiuri de glod".