Ce alimente nu sunt recomandate preșcolarilor și școlarilor

Una din primele întrebări pe care le adresează părinții copiilor atunci când îi iau de la grădiniță este: "Ce ați mâncat astăzi?", după care urmează, ine-vitabil, altele de genul "Ai păpat tot?", "Ți-a plăcut?". De altfel, mulți dintre noi ne gândim dacă alimentația copiilor noștri la grădiniță este adecvată.
Ministerul Sănătății a emis o Listă a alimentelor nerecomandate pre-școlarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații să-nătoase pentru copii și adolescenți. Aceasta este un ghid util în orice unitate cu copii și oricărei mame.

Interzis la dulciuri și sărățele
În ce îi privește pe copiii mai mari, care merg la școală, lucrurile sunt destul de clare. În incinta unităților de învățământ este interzisă comercia-lizarea produselor cu un conținut mare de zahăr, cum sunt prăjiturile, bomboanele, acadelele și alte produse similare, a alimentelor cu un conținut mare de grăsimi, adică hamburgeri, pizza, produse tip patiserie, cartofi prăjiți, alte alimente preparate prin prăjire, maioneze, mezeluri grase și alte produse similare, a alimentelor cu conținut mare de sare, cum ar fi chips-urile, biscuiții sărați, covrigeii, sticks-urile sărate, snacks-urile, alunele sărate. De asemenea, sunt interzise băuturile răcoritoare, cu excepția apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate.

Lapte, în loc de ceai cu pâine și gem
La creșe și grădinițe însă, acolo unde se prepară mâncarea micuților, regulile sunt foarte stricte. Reprezentanții Ministerului Sănătății recomandă, în alcătuirea meniului copiilor de peste doi ani, utilizarea piramidei alimentare, evitându-se asocierea alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite. De exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau derivate lactate. În schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți. De asemenea, la prânz, nu se vor servi la felul întâi și la felul al doilea preponderente cu glucide, cum ar fi cereale, ca de exemplu supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume.
Mâncărurile gen tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite. Meniul va fi îmbogățit cu vitamine și săruri minerale prin folosire de salate de crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe. Se inter-zice folosirea cremelor cu ouă și frișcă, a brânzei topite și a maionezelor, indiferent de anotimp.

O porție de carne pe zi este suficientă pentru copiii mici
Piramida alimentară recomandată de Ministerul Sănătății este realizată în funcție de necesarul caloric.
Astfel, la baza piramidei se află pâinea, cerealele, orezul și pastele, cu șase porții zilnic, apoi laptele, iaurtul și brânza, cu patru porții zilnic, fructele, criticele și sucurile de citrice - 2-4 porții zilnic, legume - 3 porții și în vârful piramidei se află carnea de pui, pește, fasole uscată, mazăre, ouă, nuci - o porție pe zi.

Necesarul zilnic de calorii pentru un copil cu vârste cuprinse între unu și trei ani este de 1.300, pentru cei între patru și șase ani - 1.800, iar pentru cei între șapte și zece ani este de 2.400.