Casa tătărească "Zulfie Totay" de la Cobadin va deveni primul muzeu privat
2134
În urmă cu exact un an, la Cobadin a fost inaugurată o casă tradițională tătărească, deschisă tuturor celor dornici să cunoască obiceiurile etniei tătare din Dobrogea. Locația este astăzi în atenția autorităților de
la București. Deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco– Musulmani din România, Aledin Amet, a adresat la începutul acestui an o interpelare ministrului Adrian Iorgulescu prin care a solicitat lămuriri cu privire la posibilitatea acordării unui sprijin din partea Ministerului Culturii și Cultelor, astfel încât muzeul comunal de astăzi, fără titulatură oficială, să poată fi introdus în circuitul turistic. În ur-
ma răspunsului la interpelarea de-putatului constănțean, proprietarii actuali ai tezaurului tătăresc de la Cobadin urmează să decidă, în scurt timp dacă vor solicita Ministerului Culturii și Cultelor statutul de muzeu sau colecție publică, urmând ca gospodăria tătărească "Zulfie Totay" din Cobadin să intre în posesia statului. O altă opțiune ar fi aceea de a păstra totul în proprietate pri-vată și de a constitui o colecție privată accesibilă publicului, un soi de muzeu privat, proprietarilor revenindu-le sarcina de a găsi fondurile necesare pentru finanțarea afacerii.
După cum ne-a declarat proprietara, Zulfie Seidali, cel mai probabil gospodăria tătărească "Zulfie Totay" va rămâne în pro-prietatea familiei, urmând ca aceasta să facă obiectul a numeroase proiecte cu finanțare internă și externă.
Numeroși curioși, turiști sau localnici, au trecut pragul casei "Zul-fie Totay", în ultimul an. De asemenea, locația a fost vizitată și
de o echipă a Televiziunii Naționale din Turcia (TRT), dar a făcut și obiectul unui reportaj realizat de TVR-Departamentul Minorități Interetnice. Un grup de studenți din America a poposit anul trecut la Cobadin, pentru același lucru: casa "Zulfie Totay", tinerii realizând o lucrare de cercetare în domeniu și alegând ca studiu de caz gospodăria tătărească.
Casa, veche din 1927
Casa și obiectele care se găsesc în gospodăria tătărească de la Co-badin reprezintă un tezaur pentru comunitatea tătărească din Dobrogea și nu numai.
În urmă cu câțiva ani, Zulfie și Nardin Seidali au decis să renoveze casa veche a socrilor lui Zulfie. Construită în 1927, casa era într-o stare avansată de degradare. După renovare, timp de un an a durat amenajarea propriu-zisă a celor trei camere: camera de oaspeți, "misapir odasi", camera miresei, "kelin odasi" și camera soacrei, "kaznana odasi". Amenajarea casei a fost mai mult o datorie pe care Zulfie a simțit că o are față de familia sa și față de tradițiile care se pierd. "Faptul că am păstrat unele dintre aceste lucruri și că am reușit să amenajez această locuință cred că e un dar de la Dumnezeu!", ne-a declarat Zulfie.
I-au stat alături în tot acest timp soțul și cei doi copii, dar și numeroși locuitori din comună, tătari, români și aromâni, care i-au dat o mână de ajutor la amenajare și la strângerea obiectelor. Zulfie Seidali vrea ca locația să intre în circuitul turistic, în cadrul unui eventual proiect de traseu turistic pe ruta Constanța - Adamclisi - Mănăstirea Dervent.
Cele mai vechi obiecte tradiționale tătărești
Cele trei camere sunt amenajate în cel mai tradițional stil tătăresc. Încă de la intrare, te întâmpină broderii, dantele și mătăsuri cusute cu fir de aur și argint, pernele fantesie, "kobete yastik" și "divan yastik", precum și cele din dantelă, "oyali yastik", tipsii de cupru, lucrate manual, "kona", tradiționala măsuță din mijlocul camerei, în jurul căreia, odinioară, familiile de tătari se strângeau în jurul lor la o cafea. Nu lipsesc din decor ceșcuțele de porțelan și un ibric pe care sunt încrustate versete din Coran.
O perdea brodată, veche de 150 de ani, un voal de mireasă de acum mai bine de 80 de ani, pe pereți "sewre" și "tokiz", un ""tel șirak" care se dă miresei alături de Coran, "bokșa", obiectul în care se pun darurile pe care mireasa le oferă mirelui, socrilor și celor mai apropiați din noua familie, pe toate acestea le găsești în camera miresei. Tavanul este un evantai imens, frumos alcătuit din baticuri și batiste viu colorate, lucrate cu migală de tânăra tătăroaică, înainte de a deveni soție. Patul nupțial este împodobit, de asemenea, cu batiste multicolore și perne fantezie cu fețe de mătase naturală, aranjate și acestea cu migală și mult bun-gust.
În urmă cu exact un an, la Cobadin a fost inaugurată o casă tradițională tătărească, deschisă tuturor celor dornici să cunoască obiceiurile etniei tătare din Dobrogea. Locația este astăzi în atenția autorităților de
la București. Deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco– Musulmani din România, Aledin Amet, a adresat la începutul acestui an o interpelare ministrului Adrian Iorgulescu prin care a solicitat lămuriri cu privire la posibilitatea acordării unui sprijin din partea Ministerului Culturii și Cultelor, astfel încât muzeul comunal de astăzi, fără titulatură oficială, să poată fi introdus în circuitul turistic. În ur-
ma răspunsului la interpelarea de-putatului constănțean, proprietarii actuali ai tezaurului tătăresc de la Cobadin urmează să decidă, în scurt timp dacă vor solicita Ministerului Culturii și Cultelor statutul de muzeu sau colecție publică, urmând ca gospodăria tătărească "Zulfie Totay" din Cobadin să intre în posesia statului. O altă opțiune ar fi aceea de a păstra totul în proprietate pri-vată și de a constitui o colecție privată accesibilă publicului, un soi de muzeu privat, proprietarilor revenindu-le sarcina de a găsi fondurile necesare pentru finanțarea afacerii.
După cum ne-a declarat proprietara, Zulfie Seidali, cel mai probabil gospodăria tătărească "Zulfie Totay" va rămâne în pro-prietatea familiei, urmând ca aceasta să facă obiectul a numeroase proiecte cu finanțare internă și externă.
Numeroși curioși, turiști sau localnici, au trecut pragul casei "Zul-fie Totay", în ultimul an. De asemenea, locația a fost vizitată și
de o echipă a Televiziunii Naționale din Turcia (TRT), dar a făcut și obiectul unui reportaj realizat de TVR-Departamentul Minorități Interetnice. Un grup de studenți din America a poposit anul trecut la Cobadin, pentru același lucru: casa "Zulfie Totay", tinerii realizând o lucrare de cercetare în domeniu și alegând ca studiu de caz gospodăria tătărească.
Casa, veche din 1927
Casa și obiectele care se găsesc în gospodăria tătărească de la Co-badin reprezintă un tezaur pentru comunitatea tătărească din Dobrogea și nu numai.
În urmă cu câțiva ani, Zulfie și Nardin Seidali au decis să renoveze casa veche a socrilor lui Zulfie. Construită în 1927, casa era într-o stare avansată de degradare. După renovare, timp de un an a durat amenajarea propriu-zisă a celor trei camere: camera de oaspeți, "misapir odasi", camera miresei, "kelin odasi" și camera soacrei, "kaznana odasi". Amenajarea casei a fost mai mult o datorie pe care Zulfie a simțit că o are față de familia sa și față de tradițiile care se pierd. "Faptul că am păstrat unele dintre aceste lucruri și că am reușit să amenajez această locuință cred că e un dar de la Dumnezeu!", ne-a declarat Zulfie.
I-au stat alături în tot acest timp soțul și cei doi copii, dar și numeroși locuitori din comună, tătari, români și aromâni, care i-au dat o mână de ajutor la amenajare și la strângerea obiectelor. Zulfie Seidali vrea ca locația să intre în circuitul turistic, în cadrul unui eventual proiect de traseu turistic pe ruta Constanța - Adamclisi - Mănăstirea Dervent.
Cele mai vechi obiecte tradiționale tătărești
Cele trei camere sunt amenajate în cel mai tradițional stil tătăresc. Încă de la intrare, te întâmpină broderii, dantele și mătăsuri cusute cu fir de aur și argint, pernele fantesie, "kobete yastik" și "divan yastik", precum și cele din dantelă, "oyali yastik", tipsii de cupru, lucrate manual, "kona", tradiționala măsuță din mijlocul camerei, în jurul căreia, odinioară, familiile de tătari se strângeau în jurul lor la o cafea. Nu lipsesc din decor ceșcuțele de porțelan și un ibric pe care sunt încrustate versete din Coran.
O perdea brodată, veche de 150 de ani, un voal de mireasă de acum mai bine de 80 de ani, pe pereți "sewre" și "tokiz", un ""tel șirak" care se dă miresei alături de Coran, "bokșa", obiectul în care se pun darurile pe care mireasa le oferă mirelui, socrilor și celor mai apropiați din noua familie, pe toate acestea le găsești în camera miresei. Tavanul este un evantai imens, frumos alcătuit din baticuri și batiste viu colorate, lucrate cu migală de tânăra tătăroaică, înainte de a deveni soție. Patul nupțial este împodobit, de asemenea, cu batiste multicolore și perne fantezie cu fețe de mătase naturală, aranjate și acestea cu migală și mult bun-gust.
la București. Deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco– Musulmani din România, Aledin Amet, a adresat la începutul acestui an o interpelare ministrului Adrian Iorgulescu prin care a solicitat lămuriri cu privire la posibilitatea acordării unui sprijin din partea Ministerului Culturii și Cultelor, astfel încât muzeul comunal de astăzi, fără titulatură oficială, să poată fi introdus în circuitul turistic. În ur-
ma răspunsului la interpelarea de-putatului constănțean, proprietarii actuali ai tezaurului tătăresc de la Cobadin urmează să decidă, în scurt timp dacă vor solicita Ministerului Culturii și Cultelor statutul de muzeu sau colecție publică, urmând ca gospodăria tătărească "Zulfie Totay" din Cobadin să intre în posesia statului. O altă opțiune ar fi aceea de a păstra totul în proprietate pri-vată și de a constitui o colecție privată accesibilă publicului, un soi de muzeu privat, proprietarilor revenindu-le sarcina de a găsi fondurile necesare pentru finanțarea afacerii.
După cum ne-a declarat proprietara, Zulfie Seidali, cel mai probabil gospodăria tătărească "Zulfie Totay" va rămâne în pro-prietatea familiei, urmând ca aceasta să facă obiectul a numeroase proiecte cu finanțare internă și externă.
Numeroși curioși, turiști sau localnici, au trecut pragul casei "Zul-fie Totay", în ultimul an. De asemenea, locația a fost vizitată și
de o echipă a Televiziunii Naționale din Turcia (TRT), dar a făcut și obiectul unui reportaj realizat de TVR-Departamentul Minorități Interetnice. Un grup de studenți din America a poposit anul trecut la Cobadin, pentru același lucru: casa "Zulfie Totay", tinerii realizând o lucrare de cercetare în domeniu și alegând ca studiu de caz gospodăria tătărească.
Casa, veche din 1927
Casa și obiectele care se găsesc în gospodăria tătărească de la Co-badin reprezintă un tezaur pentru comunitatea tătărească din Dobrogea și nu numai.
În urmă cu câțiva ani, Zulfie și Nardin Seidali au decis să renoveze casa veche a socrilor lui Zulfie. Construită în 1927, casa era într-o stare avansată de degradare. După renovare, timp de un an a durat amenajarea propriu-zisă a celor trei camere: camera de oaspeți, "misapir odasi", camera miresei, "kelin odasi" și camera soacrei, "kaznana odasi". Amenajarea casei a fost mai mult o datorie pe care Zulfie a simțit că o are față de familia sa și față de tradițiile care se pierd. "Faptul că am păstrat unele dintre aceste lucruri și că am reușit să amenajez această locuință cred că e un dar de la Dumnezeu!", ne-a declarat Zulfie.
I-au stat alături în tot acest timp soțul și cei doi copii, dar și numeroși locuitori din comună, tătari, români și aromâni, care i-au dat o mână de ajutor la amenajare și la strângerea obiectelor. Zulfie Seidali vrea ca locația să intre în circuitul turistic, în cadrul unui eventual proiect de traseu turistic pe ruta Constanța - Adamclisi - Mănăstirea Dervent.
Cele mai vechi obiecte tradiționale tătărești
Cele trei camere sunt amenajate în cel mai tradițional stil tătăresc. Încă de la intrare, te întâmpină broderii, dantele și mătăsuri cusute cu fir de aur și argint, pernele fantesie, "kobete yastik" și "divan yastik", precum și cele din dantelă, "oyali yastik", tipsii de cupru, lucrate manual, "kona", tradiționala măsuță din mijlocul camerei, în jurul căreia, odinioară, familiile de tătari se strângeau în jurul lor la o cafea. Nu lipsesc din decor ceșcuțele de porțelan și un ibric pe care sunt încrustate versete din Coran.
O perdea brodată, veche de 150 de ani, un voal de mireasă de acum mai bine de 80 de ani, pe pereți "sewre" și "tokiz", un ""tel șirak" care se dă miresei alături de Coran, "bokșa", obiectul în care se pun darurile pe care mireasa le oferă mirelui, socrilor și celor mai apropiați din noua familie, pe toate acestea le găsești în camera miresei. Tavanul este un evantai imens, frumos alcătuit din baticuri și batiste viu colorate, lucrate cu migală de tânăra tătăroaică, înainte de a deveni soție. Patul nupțial este împodobit, de asemenea, cu batiste multicolore și perne fantezie cu fețe de mătase naturală, aranjate și acestea cu migală și mult bun-gust.
În urmă cu exact un an, la Cobadin a fost inaugurată o casă tradițională tătărească, deschisă tuturor celor dornici să cunoască obiceiurile etniei tătare din Dobrogea. Locația este astăzi în atenția autorităților de
la București. Deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco– Musulmani din România, Aledin Amet, a adresat la începutul acestui an o interpelare ministrului Adrian Iorgulescu prin care a solicitat lămuriri cu privire la posibilitatea acordării unui sprijin din partea Ministerului Culturii și Cultelor, astfel încât muzeul comunal de astăzi, fără titulatură oficială, să poată fi introdus în circuitul turistic. În ur-
ma răspunsului la interpelarea de-putatului constănțean, proprietarii actuali ai tezaurului tătăresc de la Cobadin urmează să decidă, în scurt timp dacă vor solicita Ministerului Culturii și Cultelor statutul de muzeu sau colecție publică, urmând ca gospodăria tătărească "Zulfie Totay" din Cobadin să intre în posesia statului. O altă opțiune ar fi aceea de a păstra totul în proprietate pri-vată și de a constitui o colecție privată accesibilă publicului, un soi de muzeu privat, proprietarilor revenindu-le sarcina de a găsi fondurile necesare pentru finanțarea afacerii.
După cum ne-a declarat proprietara, Zulfie Seidali, cel mai probabil gospodăria tătărească "Zulfie Totay" va rămâne în pro-prietatea familiei, urmând ca aceasta să facă obiectul a numeroase proiecte cu finanțare internă și externă.
Numeroși curioși, turiști sau localnici, au trecut pragul casei "Zul-fie Totay", în ultimul an. De asemenea, locația a fost vizitată și
de o echipă a Televiziunii Naționale din Turcia (TRT), dar a făcut și obiectul unui reportaj realizat de TVR-Departamentul Minorități Interetnice. Un grup de studenți din America a poposit anul trecut la Cobadin, pentru același lucru: casa "Zulfie Totay", tinerii realizând o lucrare de cercetare în domeniu și alegând ca studiu de caz gospodăria tătărească.
Casa, veche din 1927
Casa și obiectele care se găsesc în gospodăria tătărească de la Co-badin reprezintă un tezaur pentru comunitatea tătărească din Dobrogea și nu numai.
În urmă cu câțiva ani, Zulfie și Nardin Seidali au decis să renoveze casa veche a socrilor lui Zulfie. Construită în 1927, casa era într-o stare avansată de degradare. După renovare, timp de un an a durat amenajarea propriu-zisă a celor trei camere: camera de oaspeți, "misapir odasi", camera miresei, "kelin odasi" și camera soacrei, "kaznana odasi". Amenajarea casei a fost mai mult o datorie pe care Zulfie a simțit că o are față de familia sa și față de tradițiile care se pierd. "Faptul că am păstrat unele dintre aceste lucruri și că am reușit să amenajez această locuință cred că e un dar de la Dumnezeu!", ne-a declarat Zulfie.
I-au stat alături în tot acest timp soțul și cei doi copii, dar și numeroși locuitori din comună, tătari, români și aromâni, care i-au dat o mână de ajutor la amenajare și la strângerea obiectelor. Zulfie Seidali vrea ca locația să intre în circuitul turistic, în cadrul unui eventual proiect de traseu turistic pe ruta Constanța - Adamclisi - Mănăstirea Dervent.
Cele mai vechi obiecte tradiționale tătărești
Cele trei camere sunt amenajate în cel mai tradițional stil tătăresc. Încă de la intrare, te întâmpină broderii, dantele și mătăsuri cusute cu fir de aur și argint, pernele fantesie, "kobete yastik" și "divan yastik", precum și cele din dantelă, "oyali yastik", tipsii de cupru, lucrate manual, "kona", tradiționala măsuță din mijlocul camerei, în jurul căreia, odinioară, familiile de tătari se strângeau în jurul lor la o cafea. Nu lipsesc din decor ceșcuțele de porțelan și un ibric pe care sunt încrustate versete din Coran.
O perdea brodată, veche de 150 de ani, un voal de mireasă de acum mai bine de 80 de ani, pe pereți "sewre" și "tokiz", un ""tel șirak" care se dă miresei alături de Coran, "bokșa", obiectul în care se pun darurile pe care mireasa le oferă mirelui, socrilor și celor mai apropiați din noua familie, pe toate acestea le găsești în camera miresei. Tavanul este un evantai imens, frumos alcătuit din baticuri și batiste viu colorate, lucrate cu migală de tânăra tătăroaică, înainte de a deveni soție. Patul nupțial este împodobit, de asemenea, cu batiste multicolore și perne fantezie cu fețe de mătase naturală, aranjate și acestea cu migală și mult bun-gust.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!